Opinii

Cum se traduce noua ordine mondială anunţată de Isărescu: Dacă un apartament de două camere în Militari va ajunge din nou la 20.000 de euro?

Cum se traduce noua ordine mondială anunţată de Isărescu: Dacă un apartament de două camere în Militari va ajunge din nou la 20.000 de euro?

Autor: Cristian Hostiuc

03.07.2011, 19:59 27714

Urmează o lume plină de restricţii şi reguli în lumeafinanciară. Aşa i-a avertizat guvernatorul Băncii Naţionale MugurIsărescu pe bancherii de vârf veniţi să-l vadă joi cum primeştetitlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Româno- Americaneşi să-l asculte cum vorbeşte despre ceea ce înseamnămacroprudenţialitate, noul concept mondial care va înlocuirelaxarea şi dereglementarea financiară din ultimele decenii, ce aadus criza, cu restricţii globale şi naţionale în ceea ce priveştemişcările de capital şi creditare. Iar BNR tocmai se pregăteşte săprezinte oficial noile reguli/restricţii pentru România înacordarea împrumuturilor.

"Probabil sunt restricţii faţă de anul 2002, dar faţă de 2020sunt probabil relaxări", le-a spus Mugur Isărescu bancherilorprezenţi, care probabil fiecare în mintea lui se gândea că acestenoi reguli vor însemna un portofoliu de credite mai sigur, darvânzări şi apoi venituri mai mici, deci targeturi mai greu deatins. Şi adio bonusuri.

Nefiind în relaţie directă cu realitatea economică din teren, cuîncasările companiilor, cu problemele fiecărui manager de a-şi găsiclienţi şi pieţe, de a-şi încasa facturile şi de a plăti TVA-ul,guvernatorul BNR nu a vorbit despre implicaţiile acestor noireguli/restricţii asupra firmelor şi asupra populaţiei, asupraeconomiei şi asupra fiecărui cetăţean, salariat, antreprenor. Ştiecineva cum vor lovi restricţiile în economie, în consum, în preţulactivelor, în preţul apartamentelor, în salarii, în locuri de muncăetc.? Poate economia aşa singură, prin creştere organică, săînlocuiască într-un singur an impactul restricţiilor? Vor răsăripeste noapte investiţii care să antreneze angajări, producţie,salarii mai mari, consum mai mare, impozite şi taxe mai mari lastat, majorări de salarii la bugetari etc.? Oricum, bancheriivor da vina pe BNR când vor fi întrebaţi de clienţi de ce dau baniaşa de greu acum, de ce a dispărut creditul cu buletinul, de ce iauîn considerare pentru un credit numai 70% din venituri- că poateurmează o scădere a salariilor de 30%-, de ce se cer atât de multegaranţii/paragaranţii etc.

Totul va însemna bani mai puţini, finanţare mai scăzută aeconomiei, nu că băncile nu doresc să dea bani, ci clienţii nu semai încadrează în a lua bani. Sau mai pot lua bani, dar mult maipuţini ca înainte.

Şi ca o consecinţă directă, se va vinde un calculator mai puţin,o maşină îşi va aştepta cumpărătorul mult mai mult timp, un spaţiucomercial va sta acoperit cu "FOR RENT" în geam luni bune, dacă nuani, baxul de bere premium va fi înlocuit cu berea de mijloc, iarun Heineken va fi savurat mai rar, vor fi la fel de frumoşi şi bunipantofii la 400 lei dar parcă merg şi unii la 300 de lei, tricoulde firmă de 300- 800 lei va fi înlocuit cu unul de la reduceri saucu o vizită la H&M, că sunt bune şi de acolo, vacanţa de 500 deeuro se transformă într-una de 300 de euro, iar exemplele potcontinua. Totul se va reduce pentru că o bună parte din baniipentru consum veneau din credite şi din aşteptări salariale încreştere.

Relaxareabanilor care a început din 2002 în România de care vorbeşte MugurIsărescu a adus 6 ani de creştere economică susţinută. În viaţareală - salariile au crescut cu mult peste cele mai optimisteaşteptări, o poziţie de 500 de euro s-a transformat într-una de1.000 euro aşa peste noapte, iar un job considerat excepţional la1.000 de euro a ajuns să fie unul de duzină, de refuzat, visul uneimaşini bune, nouă, a devenit realitate, iar mai mult decât atât, nunumai "el" a ajuns să aibă maşina, ci şi "ea". Iar să ai maşinădupă ce iei primul salariu a ajuns ceva banal.

Dar evoluţia cea mai spectaculoasă a avut loc în domeniulpreţului la apartamente. Dacă dăm puţin timpul înapoi, în 2001-2002 în Militari, Bucureşti, un apartament de două camere, cam de60 mp, aşa mai nou, de 15-20 de ani, era 11.000 dolari (10.000euro). În 2007- 2008 ajunsese la 100.000 euro, adică 130.000 dolarişi proprietarii făceau mofturi, că e prea puţin, că poate maicreşte, că să mai stăm, că mai există şi altcineva care îl vrea şidă un avans mai mare etc. Vă aduceţi aminte, nu? Iar acum acelapartament e 60.000-70.000 euro, cam 80.000-100.000 dolari. Iarcumpărătorii spun că şi aceste noi preţuri, în scădere cu 20-30%,sunt cam mari. S-a întors roata, e lumea lor.

În zece ani, multe s-au schimbat în România, mai mult înBucureşti ce-i drept, dar impactul preţului caselor este cel maiviolent. Iar rata la bancă pentru casă, achiziţionată la preţulultimilor ani, mănâncă cel mai mult din venitul oamenilor. Mai alescă valoarea proprietăţii este în scădere. Să plăteşti şi dobânda,iar apartamentul să valoreze mai puţin, este criminal. Să plăteştiîn final cu totul, cu dobândă, cu comisioane, cu taxe deadministrare, cam 200.000 euro, iar cele două camere să facă lapreţul pieţei 60.000 euro, doare foarte mult. Dar dacă lumea intrăpeste tot în austeritate, cum se spune, banii vor fi mult maiscumpi şi greu de obţinut, marjele de 30-40% profit vor fi oamintire, creşterile de salarii de două cifre pe an vor fi doarexcepţii, concurenţa pentru un job va creşte dramatic?

Aşa cum a fost greu să credem în anul 2000, cu FNI-ul în stradăşi minerii încă fumegând, cum va arăta Bucureştiul peste 10 ani, cu12 mall-uri, cu 100 de clădiri de birouri, cu atâtea maşini, cuatâtea cafenele, credeţi că va fi posibil ca acel apartament dinMilitari să coste nu 10.000 euro ca în 2001, ci numai 20.000-30.000euro?

Un preşedinte de bancă îmi spunea că există cerere mare înBucureşti de locuinţe. Aşa este, dar depinde unde se va reglapreţul. Într-o lume cu noi reguli şi restricţii, pe care o anunţăMugur Isărescu, reglarea s-ar putea să fie în jos. Dacă poţi să ieicredit angajându-ţi numai 30-50% din venit şi ăla discountat cu30%, preţul activului trebuie să se ducă către acest venitdisponibil. Exact cum s-a dus în sus. Numai că vor fi douătabere.

Cristian Hostiuc este directorul editorial alZF

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO