Sfârşitul de săptămână marcat de turbulenţepe pieţele financiare a fost o lecţie de comunicare pentruoficialii României.
Unii au fost "la post" şi au avut o reacţiela întrebările jurnaliştilor despre eventualul impact asupraeconomiei româneşti, alţii nu au putut fi contactaţi.
Cea mai interesantă este însă categoria celorcare au putut fi contactaţi, dar au spus că nu este "acum momentulunei analize", cum este cazul ministrului economiei IonAriton.
Sigur că nu se aşteaptă nimeni la soluţiimiraculoase, la declaraţii cu artificii. În general, oamenii vordoar să ştie că cineva acolo sus veghează, că este atent la ceea cese întâmplă pe pieţele internaţionale cu potenţial impact asupraRomâniei.
De aceea, este surprinzătoare inabilitateaunora dintre oficialii statului sau a purtătorilor lor de cuvânt dea construi un mesaj credibil pentru a fi preluat demedia.
În mod normal, ar fi trebuit să vină dinspredepartamentele lor de comunicare declaraţii către toate mass-mediaînainte să fie întrebaţi despre orice eveniment de asemeneaamploare.
Situaţia poate părea fără multă importanţă -aparent pentru România este mai importantă recolta din agriculturădecât retrogradarea SUA.
"Să ne rugăm să avem o recoltă bună, asta artrebui să fie preocuparea noastră", a spus preşedintele AsociaţieiRomâne a Băncilor Radu Graţian Gheţea.
Este importantă recolta, agricultura are opondere de 7-8% în PIB, dublă faţă de restul ţărilor din UniuneaEuropeană, dar când într-o zi se evaporă un miliard de euro de pebursa românească, aşa cum este ea mică şi nelegată de economiareală, parcă nu-ţi vine să spui că America este la 10.000 km, ciaici, lângă noi.
Dar aşa este când nu ai competiţie, când nuai două ministere de finanţe, să te uiţi dacă ceilalţi au avut oreacţie mai rapidă şi mai convingătoare, îţi poţi permite să nu îţipese foarte mult dacă eşti printre cei prezenţi pe piaţainformaţiilor sau nu.
Până nu pui instituţiile şi oamenii subpresiunea concurenţei, ca la examenul de admitere, cu colţullucrării acoperind numele, nu obţii rezultate.
Testul reacţiilor la criză în mass-media esteun indicator pentru organizaţiile puternice.
Şefii statelor dezvoltate au priceput demultcă trebuie să ai aproape foşti "şacali" din presă. Nu degeaba şil-a adus drept consilier pe comunicare premierul Marii BritaniiDavid Cameron pe fostul editor al tabloidului The Sun, acum dupăgratii din cauza scandalului interceptărilortelefonice.
Liderii politici nu pricep că atunci cândsunt într-o funcţie sunt 24 ore din 24, că nu pot avea concediu sauweek-end. La ce mai folosesc armatele de angajaţi de ladepartamentele de comunicare şi de consilieri personali dacă nu săscaneze ce este nou şi important pe piaţă oră de oră şi săconstruiască "punctaje" relevante.
Sărăcia de idei şi de reacţii a liderilorromâni se datorează în primul rând lipsei unor echipe puternice deconsilieri în spate. Nu este nouă chestiunea, dar când vezi lainterviuri cu miniştri ce oameni au în spatele lor care să lepregătească documentarea, este clar de ce nuconving.
Nu ştiu cui, ce şi când să ceară. De ce pottinerii bancheri români aflaţi la mii de kilometri distanţă, înJaponia sau la Paris, să răspundă aplicat într-o zi de sâmbătă întrei ore la întrebări despre tensiunile de pe pieţele financiareinternaţionale şi miniştrii României, cu zeci de oameni însubordine, se mulţumesc să declare că vomanaliza?
"Puteam să spun şi eu asta, dacă ştiam căasta vreţi", au venit către ZF mesaje după publicarea reacţiilor înziar. Este posibil. Dar aici este vorba să înţelegeţi regulajocului. Ce vrea piaţa şi când vrea.
Sub presiunea media, sâmbătă searăpreşedinţia americană a ieşit cu o declaraţie. Este adevărat, nuspunea nimic concret, dar dădea un semnal depreocupare.
De acum în lume se desfăşoară un mare meci -sau mai corect spus chiar un mare război - între ţări şiinvestitori. Iar o mare parte din acest meci se desfăşoară prinmesaje, nu numai prin cifre, care se mai pot şi greşi, după cum aarătat Trezoreria americană în cazul retrogradării de cătreStandard & Poor's.
De aceea, poate că este explicabilă şicăderea bursei româneşti de luni, cu 8%, cea mai mare din Europa.Dacă nici măcar oficialii plătiţi din bani publici să ducă aceastăţară spre civilizaţie financiară, spre creşterea gradului deeconomisire, nu dau doi bani pe ea şi se tot întorc la agriculturăşi cât de mult aduce o recoltă bună la creşterea PIB, de unde săaibă resurse să reziste unor asemenea şocuri globale?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
