Duminica, la Pristina, relativ aproape de Romania, provincia sarba Kosovo si-a proclamat independenta. State occidentale, in frunte cu SUA, anunta ca vor recunoaste noua tara proaspat aparuta in ciuda reglementarilor OSCE. In schimb, de la Moscova sau Belgrad se aud proteste. Acestor proteste li se alatura Romania, care refuza sa recunoasca noua formatiune de drept international aparuta. Precedentul Kosovo, asa cum este el deja numit, produce efecte: Abhazia si Osetia de Sud vor, la randul lor, independenta. Se vorbeste deja de un fenomen al feudalizarii la nivel european. In state precum Belgia sau Spania, diversele minoritati pot profita pentru a-si afirma propriile identitati. Cazul Rusiei este insa cel mai complicat, fiindca acest stat este singurul in cadrul caruia se poate pune problema unor gesturi similare. Elementul care conteaza major in evolutiile viitoare din Europa civilizata este acordul comun al partilor, asa cum a fost el definit de OSCE, si care a fost ignorat de aceasta proclamare unilaterala a independentei. In cazul in care situatia din Kosovo va fi oficializata de marile state, foarte probabil criza de legitimitate a cadrului institutional international (in special ONU) va deveni acuta. Dar aceasta nu mai este de mult timp o surpriza, interesul statelor pentru refacerea unui cadru international legitim fiind subsumat intereselor proprii. La nivelul cetatenilor obisnuiti, aceasta evolutie are implicatii majore, fiindca se refera inclusiv la modul in care fiecare stat isi poate proteja securitatea frontierelor.
Cum este abordata aceasta problema in Romania? Simplificat: ipocrit. La adapostul unor explicatii generale, foarte putini politicieni au curaj sa spuna care este miza reala. Reprezentantii guvernului, presedintia, dar si liderii principalelor partide se refera la cazul Kosovo intr-o maniera eliptica. Cu totii sustin ca este normal ca Romania sa refuze recunoasterea noului stat, folosind motivatii ce tin de existenta unui precedent, de absenta cadrului legal international, de riscurile pe care aceasta situatie le aduce pentru regiune. Discursul este corect principial si are sustinere inclusiv la nivel diplomatic. Ceea ce lipseste este explicarea sa pentru publicul larg. Pe scurt, mesajul real al Romaniei este urmatorul: noi nu recunoastem Kosovo, fiindca ne este frica de posibilitatea ca ungurii din Romania sa faca la fel si sa isi declare independenta. Foarte putini politicieni isi asuma in mod clar acest discurs, fiindca el pare incorect politic. De ani de zile se spune ca, in Romania, relatia cu minoritatea maghiara este una exemplara si demna de a fi oferita ca exemplu altor tari. A veni acum sa se recunoasca lipsa totala de incredere pe care romanii o manifesta fata de etnia maghiara, dupa ce mult timp reprezentantii acesteia au fost cooptati la guvernare in aproape toate combinatiile, ar fi un gest complicat. In echilibrul politic instabil din prezent, a spune etnicilor maghiari ca au fost folositi doar pentru ca au avut cateva procente utile in Parlament ar putea fi echivalent cu o renuntare la colaborarea ulterioara cu acestia. Politica romaneasca este ipocrita. Cei care au curaj sa afirme clar lipsa de incredere in etnicii maghiari sunt prezentati opiniei publice drept "nationalisti" si trimisi in zona extrema a spectrului politic. Acum, aceiasi lideri, invitati la televiziunile de stiri, sunt singurii care spun clar ce crede majoritatea romanilor: le este frica de unguri si de posibilitatea ca acestia "sa le ia Transilvania". Situatia va continua sa fie una paradoxala, cata vreme nu se va aprofunda sincer dezbaterea despre interesele reale ale Romaniei. Dupa mai multi ani de educatie venita pe filiera drepturilor universale si a democratiei politice, un discurs axat pe neincrederea in concetateni si orientat pe valori conservatoare pare nefiresc si greu de explicat. Oameni care, in alte subiecte, insista pe universalitatea drepturilor vin acum si isi contrazic tezele, relativizand aceste drepturi la interesele pe care fiecare stat le are. Personal, nu cred in universalitatea drepturilor, cel putin nu in conditiile in care nu exista un cadru international unic si legitim, capabil a se impune peste nivelul de autoritate al fiecarui stat. Intr-un spatiu relativizat, interesele statelor sunt elementul cel mai important, fiindca statul este forma cea mai puternica de protejare a drepturilor indivizilor. Si, daca am ajuns la cazul indivizilor, ne putem intreba cam cum se vede situatia din Kosovo din perspectiva cetatenilor romani? Fara o explicatie coerenta, romanilor pur si simplu li se sugereaza ca trebuie sa se teama de unguri si ca nu pot avea incredere in ei, ceea ce este de-a dreptul iresponsabil. Daca s-ar discuta coerent si cinstit aceasta tema, poate ca ne-am da seama ca situatia din Romania chiar nu se compara cu cea din Kosovo si, deci, nu am avea de ce sa ne temem.
De altfel, ne-am obisnuit ca subiectele de interes public sa fie abordate obscur de catre clasa politica. Pentru un om simplu, este greu sa extraga semnificatii cu relevanta pentru el din atitudinile radicale legate de teme importante. Taxa auto nu este dezbatuta din perspectiva utilitatii sale pentru cetatean, ci dintr-o perspectiva populista, care ar sugera ca cel mai bine ar fi ca statul sa nu emita niciodata taxe. Cazul CNSAS ne arata ca nu conteaza daca esti interesat de trecutul tau, decat daca aceasta are legatura cu unii din politicienii vizibili. Votul uninominal, lupta dintre palate, calendarul alegerilor - toate aceste teme sunt abordate din perspective care au cu greu un inteles pentru publicul larg. Pornindu-se de la premisa ca politicienii stiu mai bine decat oamenii care ii voteaza, se ignora ca functia esentiala a politicii este de a coagula decizii colective in beneficiul unei comunitati. Cazul Kosovo ar putea fi un bun prilej de a clarifica pe o baza democratica si de incredere relatia cu etnia minoritarilor maghiari. In loc sa fie asa, tema ar putea realimenta sentimente de antipatie sau chiar de ostilitate, pe care credeam cu totii ca le-am depasit.
Dan Sultanescu este coordonator al proiectului www.infopolitic.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
