Avem un nou guvern sau o noua jumatate de guvern care se tine deun fir de ata. Peste doua zile poate avem altul, daca trecemotiunea PSD-PNL, peste 45 de zile altul daca nu trece, iar dupaalegeri cine mai stie.
Dar pot sa schimbe guvernele de 100 de ori, ca bani inTrezorerie tot nu vin mai multi. Si daca nu vin bani, nici nu iesbani pentru plati.
Decizia guvernului de a se imprumuta cu 700 de milioane de eurodin contul anului viitor pentru a acoperi cheltuielile curente dinsanatate din ultima parte a acestui an arata ca strategia este acumdoar de a supravietui.
Guvernul se declara knock-out. Sa muti cu nonsalanta undeva inviitor obligatiile din prezent pe ideea ca oricum ar fi, statul vaplati candva, este o bomba cu ceas. "Am rezolvat deficitul delichiditati din sistemul sanitar provocat de scaderea incasarilorla bugetul asigurarilor de sanatate", spun oficialii de laMinisterul Sanatatii.
Cheltuielile anuale pentru sanatate se ridica la circa 6miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro este piatamedicamentelor. Jumatate din piata medicamentelor, de 1 miliard deeuro, este sustinuta de Casa de Asigurari de Sanatate princompensari partiale sau totale. De cand guvernul a eliminatplafoanele de compensare a medicamentelor, in 2008, consumul demedicamente a crescut cu 40%.
Acum, toate cheltuielile se muta in viitor, dar nimeni nuvorbeste daca nu cumva ar trebui reintrodus acest plafon. Adicaaceste cheltuieli sunt vazute ca si obligatorii.
Dar are Romania bani sa sustina compensarea integrala amedicamentelor? Companiile farma spun ca suntem pe penultimul locla consumul de medicamente per capita in Uniunea Europeana si decieste nevoie sa cheltuim mai mult pe medicamente. Insa care estediferenta fata de economie, unde suntem pe aceeasi pozitie?
La fel ca si cheltuielile din sanatate, sunt vazute ca siobligatorii cheltuielile bugetare din toate categoriile. A venitFMI-ul, a plecat, a ramas sa fie reduse cheltuielile cu 0,8% dinPIB pentru a se incadra deficitul bugetar intr-un plafon de7,3%.
A trecut septembrie, trece octombrie, nu este clar unde se facreducerile. Deocamdata grija este sa se schimbe sefii din ministeresi agentii. Gheorghe Gherghina, secretarul de stat de la MinisterulFinantelor responsabil cu bugetul, afirma ca cheltuielile suntplafonate si orice ar fi nu da drumul la bani daca deficituldepaseste valoarea convenita cu FMI.
Dar ce valoare mai are deficitul bugetului consolidat anuntatlunar de Ministerul de Finante, daca cheltuielile care sunt facuteanul acesta, cum este cazul celor pentru sanatate, nu sunt inclusepentru 2009?
Deficitul bugetar urca vertiginos cu 1% din PIB in fiecare luna,astfel incat este putin probabil sa ramana in plafonul de 7,3% panala sfarsitul anului, avand in vedere ca la sfarsitul luniiseptembrie era de 5%.
Atunci ce se va intampla? Este foarte probabil ca FMI sa inchidaochii si de data aceasta, si Romania sa inchida 2009 cu un deficitbugetar de 8,5-9% din PIB. FMI se comporta mult, mult diferit cuRomania si cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est inaceasta criza, pentru ca stie ca trebuie sa stinga un foc care afost provocat chiar de cei mai importanti actionari ai sai.
Nu inseamna insa ca Romania nu trebuia sa se fi pus cat de catla adapost de eventuala retragere a finantarii internationale, atatprintr-o politica bugetara stransa si economii in anii de cresteresau imediat ce a simtit ca vine criza, cat si printr-o politicamonetara orientata pentru dezvoltarea economiei prin ieftinireacreditului in lei.
In octombrie 2008, ministrul finantelor Varujan Vosganiandeclara senin: avem o scadere a veniturilor bugetare, dar nu avemde ce sa ne temem. Avem rezerve si acoperim cheltuielile dinacestea.
Atunci erau ceva rezerve din cresterea economica din aniianteriori, dar nici acelea nu au fost suficiente. Nici nu-siimaginau Finantele ca incasarile din taxe, din TVA, din impozitulpe venit sau pe profit s-ar putea dubla in patru ani, cum s-aintamplat in perioada 2004-2008.
Acum, statul cheltuie din ceea ce se presupune ca va incasa in2010. Dar mai exista banii din 2011. Sau din 2012. De ce sa nucheltuim in prezent ce vom incasa peste 10 ani, cand PIB-ul va fide 200 mld. euro (fata de 110 mld. euro astazi), deci veniturile labuget vor fi de 60 mld. euro. Macar 10% daca am putea sa cheltuimacum din ce va incasa bugetul in 2019 si am rezolva toateproblemele!
Sorin Paslaru este redactor-sef al ZiaruluiFinanciar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
