Opinii

Disputele sunt binevenite, dar nu trebuie să anuleze cea mai bună măsură fiscală din ultimii cinci ani: reducerea CAS cu 5%

Disputele sunt binevenite, dar nu trebuie să anuleze cea...

Autor: Dan Armeanu

24.07.2014, 11:45 784

In ultimul timp, in spatiul public au aparut o multitudine de opinii pro sau contra reducerii CAS cu 5 puncte procentuale (pp). Dincolo de disputele economice si politice pe aceasta tema, masura reducerii CAS cu 5 pp poate fi una dintre cele mai bune masuri luate in ultimii 5 ani in Romania din punct de vedere economic. De ce?

In primul rand, orice reducere de taxe sau impozite este necesara pentru a stimula economia dupa o perioada de criza si de austeritate in care au fost majorate aproape toate impozitele, ceea ce a diminuat potentialul de crestere a economiei. Daca vrem sa inregistram o crestere economica mai mare de 4% pe an este nevoie si de astfel de masuri de reducere a fiscalitatii, mai ales in conditiile in care factorul munca a avut contributii marginale sau negative la cresterea economica.

In al doilea rand, este o masura necesara pentru ca reduce dezechilibrul dintre impozitarea muncii si cea a capitalului, aceasta diferenta fiind cea mai mare din UE. Sistemul de impozitare si de colectare are deficiente structurale care nu permit trecerea barierei de 33-34% a ponderii veniturilor bugetare in PIB. Aceasta masura poate fi un prim pas in reevaluarea cotelor de impozitare si in regandirea si optimizarea sistemului fiscal. Mai mult, poate fi chiar o masura structurala in conditiile in care structura si valoarea actuala a cotelor de impunere sunt dezechilibrate si imping contribuabilii spre neconformare si evaziune fiscala.

In al treilea rand, pentru ca prin această măsură se acţionează pe partea de investiţii si pe partea de creare de noi locuri de munca, ceea ce duce la reechilibrarea structurii creşterii economice prin contribuţii semnificative ale formării brute de capital. Nu trebuie sa uitam ca anul trecut formarea bruta de capital fix (investitiile) a avut o contributie negativa la cresterea economica, aceasta fiind dezechilibrata si generata exclusiv de exportul net.

Nu in ultimul rand, este necesara pentru ca influenteaza cresterea economica si ajuta economia sa revina pe o baza mai echilibrata, chiar daca are si un impact negativ pe deficitul bugetar. Astfel, în cazul în care contribuţiile scad cu 5 pp de la 1 octombrie, impactul asupra deficitului bugetar este de aproximativ 0,14% din PIB crestere în 2014 şi 0,4% din PIB în 2015. Dar impactul asupra deficitului nu trebuie calculat contabil, intr-un mod simplist, prin regula de trei simpla, ci trebuie evaluat in cadrul unui model ce tine cont de efectele economice ale masurii. Acest gol de resurse poate fi acoperit din efectele de multiplicare generate la nivelul economiei de aceasta masura dar si prin alte modalitati cum ar fi imbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii fiscale sau reducerea risipei banului public.

Daca se recupereaza a saisprezecea parte din evaziunea fiscala pe principalele impozite, atunci se creeaza un spatiu fiscal de 1% care permite reducerea si a altor impozite. Astfel, este nevoie doar de reducerea cu 3% a evaziunii fiscale pe principalele impozite pentru a avea un spatiu fiscal de 0,48%, suficient pentru reducerea CAS. Deci, numai din efectul pe care il are aceasta masura asupra evaziunii fiscale, fara sa se imbunatateasca ceva in sistemul de colectare, si tot se inregistreaza o reducere a evaziunii cu 3%.  Impactul asupra creşterii economice variază în 2014 între 0% şi un maxim de 0,1%, cu o probabilitate mare de a avea o influenţa nesemnificativă tinand cont si de perioada scurta de timp pentru care va fi aplicata masura in 2014. In schimb, in 2015, impactul pe creşterea economică se situează între 0,1% şi un maxim de 0,64%, cu o valoare medie de 0,35%.

Masura reducerii CAS este sustenabila in situatia in care nu apar alte derapaje fiscale. In primele sase-noua luni, bugetul se poate confrunta cu o scadere a incasarilor din contributii, ca urmare a efectului matematic al scaderii cotei contributiilor. Insa, dupa aceasta perioada, se manifesta efectul economic al masurii respective, de creare de noi locuri de munca si de investitii, care poate conduce la incasari comparabile cu cele de dinaintea luarii masurii. In economie, acest fenomen poarta numele de efectul Laffer. De asemenea, pe termen scurt, firmele utilizează surplusul de disponibilităţi băneşti pentru satisfacerea nevoii de lichiditate şi de achitare a datoriilor, iar pe termen mediu şi lung pentru nevoia de forţă de muncă şi cea de investire. Costul cu forţa de muncă nouă din surplusul rezultat din scăderea CAS-ului care rămâne la dispoziţia angajatorului precum si inclinatia spre investire sunt reduse în primele şase-noua luni, după care vor creşte progresiv în perioadele următoare.

O varianta a acestei masuri care poate avea un impact mai puternic asupra cresterii economice poate fi reducerea cu 2,5 pp atat la angajat cat si la angajator (asa cum am mai propus intr-un articol publicat in ZF). De ce?

În primul rând, pentru că acţionează atât pe partea de cerere cât şi pe partea de ofertă de forţă de muncă, ceea ce asigură o distribuţie sigură şi echilibrată a surplusului de resurse financiare într-o economie în care deficitul de cerere este încă mare.

În al doilea rând, pentru că impactul asupra creşterii economice este mai mare în condiţiile în care impactul bugetar este aproximativ egal. Astfel, in cazul în care se acţionează atât pe cererea cât şi pe oferta de muncă prin reducerea CAS cu 2,5 pp atât la angajat cât şi la angajator, atunci în 2014 surplusul de creştere economică se situează între 0,06% şi 0,18%, cu o valoare medie de 0,1%. În anul 2015 această măsură are un efect aproape dublu asupra creşterii economice fata de varianta reducerii cu 5 pp, situat între 0,23% şi un maxim de 0,86%, cu o valoare medie de aproximativ 0,46%.

Un alt motiv constă in faptul ca se acţionează atât pe partea de consum privat, cât şi pe partea de investiţii, ceea ce duce la reechilibrarea structurii creşterii economice prin contribuţii semnificative ale consumului privat şi ale formării brute de capital.

Nu în ultimul rând, varianta cu 2,5 pp compensează o parte din impactul negativ al impozitelor introduse în ultimul timp (în special, acciza pe carburanţi) atât asupra persoanelor juridice, cât şi asupra persoanelor fizice. Această variantă este o modalitate mai echitabilă de repartizare a sarcinii fiscale asupra întreprinderilor şi salariaţilor în condiţiile economice actuale.

Măsura reducerii CAS este necesară într-o economie care îşi revine din criză, într-o economie care îşi caută echilibrul şi încearcă să se reaşeze pe baze sustenabile. Consolidarea fiscală de calitate nu se realizează prin majorare de impozite, ci trebuie să aibă în vedere măsuri de stimulare şi ajutorare a mediului de afaceri şi a economiei.

Aceasta masura ar trebui sa fie sustinuta de toata clasa politica si nu in functie de interesele politice. Pentru interesul mediului de afaceri si al economiei in general ar trebui sa se tina cont doar de argumentele economice.

Dan Armeanu este profesor universitar la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO