Timp de patru decenii, Die Welt, unul dintre cele mai importante jurnale din Germania de Vest, a refuzat să recunoască, pur şi simplu, existenţa Germaniei de Est, comuniste.
Ani de zile, editorii publicaţiei au fost convinşi că regimul comunist din fosta Republică Democrată Germană va cădea, şi de aceea au pus inţialele RDG în ghilimele. La un moment dat, în vara anului 1989, editorii Die Welt au renunţat la ghilimele, obosiţi să tot aştepte o cădere de regim care nu mai venea; comuniştii fuseseră mult prea mult timp la putere în RDG şi păreau încă şi mai bine ancoraţi.
La 2 august 1989, reporterii Die Welt au fost înştiinţaţi că publicaţia renunţă la ghilimelele infame.
Trei luni mai târziu, Zidul Berlinului cădea, iar pe 3 octombrie 1990 RDG îşi înceta existenţa.
Am luat această istorie dintr-un articol al sociologului Roberto Foa şi al profesorului universitar Yascha Mounk de la Harvard, care sunt preocupaţi de ceea ce ei numesc deconectarea de la democraţie. Ei spun că editorii de la Die Welt au refuzat să interpreteze corect semnalele primite şi că au abandonat exact în momentul în care ar fi trebuit să fie convinşi că ideea care i-a condus atâta vreme va izbândi. Şi că, de fapt, colective întregi de specialişti în ştiinţe sociale şi în politică sau de jurnalişti ar trebui să renunţe la ideea că trecutul apropiat prezice viitorul şi că anumite evenimente nu se pot petrece.
În prezent, democraţia trece printr-un proces asemănător cu comunismul din RDG, spun Foa şi Mounk, şi, pentru a-şi susţine ideea, cei doi invocă o serie de studii făcute pe plan mondial. Astfel, pentru mai mult de 70% dintre americanii şi pentru mai mult de 50% dintre europenii născuţi în anii ʼ30 era esenţial să trăiască într-o ţară democratică. Tendinţa a fost, de-a lungul decilelor, de scădere abruptă, astfel încât pentru generaţia născută în anii ʼ80 trăitul într-o ţară democratică mai este important pentru doar trei americani şi patru europeni din zece.
Mai mult, un american din patru şi doi europeni din zece cred că un sistem politic bazat pe democraţie este rău sau foarte rău pentru a conduce o ţară. De aici puteţi continua ideile şi singuri – negarea valorilor democratice, ascensiunea ideologiilor populiste sau extremiste, impunerea unor anume lideri, nu insist.
Această decuplare de la democraţie este o parte, cred, din explicaţiile pentru modul în care tinerii (nu) au mers la vot pe 11decembrie. Un studiu realizat cu doi ani în urmă în Europa stabilea că 35% dintre tinerii români nu considerau votul o obligaţie morală, 46% nu erau interesaţi de politică sau alegeri, iar 70% erau convinşi că votul lor nu schimbă nimic.
