Acest text pleacă de la emisiunea ZF live de joi 21 mai, privind piaţa cărţii de la noi şi comparaţii cu ce se întâmplă pe pieţe apropiate. Apropiate ca geografie, pentru că, aşa cum ne-am obişnuit, vecinii ne-o iau mult înainte. Cifrele pe care le-am cules rapid vorbesc de la sine şi în acest caz.
De curând, făceam o comparaţie asemănătoare în ce priveşte industria laptelui, pe fundalul anunţului de reducere a TVA la mâncare. O măsură binevenită în primul rând pentru stoparea declinului industriei locale, atâta timp cât cifrele arătau că primele 45 cele mai mari fabrici româneşti dau lactate cât una poloneză!
Comparaţii de tipul acesta putem face şi în privinţa cărţii – toate editurile mari din ţară livrează carte cât primele trei din Cehia, o ţară cu jumătate din populaţia noastră.
Dar, când vine vorba de carte, explicaţiile se încheagă mai greu decât la lapte. Cu o reducere de TVA, cu o încurajare a investiţiilor, a tinerilor fermieri sau orice pârghie de tipul acesta se mai poate face ceva în privinţa valorificării unei industrii cu potenţial – producţia de lactate. Potenţial care stă în faptul că avem o ţară cu pământ bogat, iar laptele este, până una-alta, chiar o necesitate pentru consumatori, aşa bogat în vitamine cum este.
Dar cartea? Poţi reduce TVA-ul, poţi stimula dezvoltarea editurilor, poţi chiar să investeşti în case de creaţie unde să se ”producă” cărţi autohtone pentru tot consumatorul. Totul are efect atâta timp cât cartea/ziarul/broşura e văzută ca o necesitate de consumator! Aici cred că e cheia – mai crede consumatorul că-i sunt necesare vitaminele A, B, C ... luate din cărţi?
Până una-alta, citind aceste statistici, cred că răspunsul tot în industria laptelui, maşinilor, softului se găseşte. Să continuăm să le ajutăm pe acestea să crească, măcar la nivelul Poloniei, Ungariei etc., sperând că, la rândul lor, vor antrena nevoia de şcoală şi, implicit, nevoia de carte.
CAEN 5811 (editare cărţi) | România | Polonia | Cehia | Ungaria |
Nr. companii | 60 | 113 | 48 | 58 |
Total Cifră Afaceri (mil euro) | 80,5 | 772 | 165 | 123 |
Total angajaţi | 1.600 | n.a. | 2.100 | 1.300 |
*Marja de profit – mediana | 4,2% | 3,8% | 6,6% | 5,4% |
Cifra de afaceri a primelor trei companii (mil euro) | 16,3 | 214,3 | 80,5 | 34 |
TVA carte | 9% | 5% | 10% | 5% |
* Marja de profit aferent costurilor de exploatare sub care se găsesc jumătate din cazurile analizate
sursa: TPSoft.ro, baze de date internaţionale, Eurostat
Nota: Tabelul de mai sus reţine doar datele privind cele mai mari edituri, care îndeplinesc cel puţin două din următoarele trei criterii – cifră de afaceri de minimum 1 mil. euro, active de cel puţin 2 mil. euro şi minimum 15 angajaţi.
Pe TPSoft.ro, se găsesc însă date despre 131 de edituri româneşti, cu toţi indicatorii financiari şi de bilanţ pe ultimii şase ani. Aşa aflăm că editura de la noi înregistrată cu cele mai mari venituri din exploatare produce titluri din categoria ”Practic pentru dumneavoastră”, producţie în general ”din import” (de altfel, şi acţionariatul este nerezident) şi a fost cinci ani consecutivi pe pierdere (Atenţie – anii cu pierderi dau o informaţie care se citeşte cu maximă atenţie la Fisc în ultimul timp, fie că vine de la o editură ori de la industria … automotive, spre exemplu).
Şi o ultimă informaţie statistică de citit pentru acasă. Am ales anii cu vârf de tiraj, respectiv de titluri de după Revoluţie. Din nou, cifrele vorbesc singure. Doar o precizare – amintiţi-vă că 1993 a fost unul din cei mai grei ani de tranziţie, în care preţurile la lapte, energie, maşini etc. creşteau de câteva ori într-un an. Dar, pe-atunci, cartea mai era încă o nevoie!
An | 1990 | 1993 | 2010 |
Titluri tipărite | 2.178 | 6.130 | 20.595 |
Tiraj (mii exemplare) | 52.474 | 75.907 | 20.156 |
Tiraj pe titlu (mii de exemplare) | 24 | 12 | 1 |
sursa: INS
Să fie vreo legătură între dezindustrializare şi dezinteresul nostru pentru nevoia de carte dacă am ajuns ca o carte să nu ajungă în medie decât la maximum 1.000 de romani?
Adrian Luca este directorul firmei de consultanta Transfer Pricing Services
