Există ideea că ieşirea Greciei din zona euro ar fi o soluţie la criza datoriilor suverane, dar numai cine nu a trăit într-o economie cu devalorizare de peste 100% pe an poate gândi că este viabilă.
În general, este complicat şi de trecut de la o monedă slabă la una tare, dar înapoi? Cine va dori să aibă în buzunare drahme care îşi pierd valoarea de la o lună la alta cu 10%? Nimeni. Toţi vor fugi de o monedă readusă cu forţa în buzunare.
Iar presa elenă simte că acesta este cel mai mare pericol.
"Dacă vrem să ne găsim calea mai departe, să ne uităm în buzunare: fiecare monedă euro reprezintă ceea ce are mai bun fiecare ţară, ceea ce oferă în termeni de economie şi cultură. Toţi avem ceva de dat, ceva de câştigat. Astăzi şi mâine", scria ieri un jurnalist grec, Nikos Konstandaras, într-un editorial pe ekathimerini.com.
O renunţare forţată la euro va însemna curs de schimb controlat şi controale la frontieră pentru ca valuta forte să nu iasă din ţară. Renunţarea la liberalizarea contului curent va determina renunţarea la liberalizarea comerţului.
Este greu de crezut că odată ieşită din zona euro ţara va rămâne în acordul de liber-schimb din Europa, adică în Uniunea Europeană. "Vom fi un Egipt sau un Liban al Europei", se tem comentatorii greci.
Spaima grecilor că vor rămâne fără euro arată ce tensiune se ascunde în monedă la ţările periferice. Când vinzi portocale contra BMW-uri sau grâu, cum este cazul României, este o iluzie să crezi că poţi avea un curs de schimb stabil.
România a avut în 2005-2008 un dezechilibru extern mai mare decât Grecia, iar doparea cursului s-a făcut cu credite externe. Din 2008 încoace, rezervele băncii centrale injectate cu bani de la FMI susţin pojghiţa cursului.
Este curios cât de puţin se vorbeşte despre fundamentele economice în toată această criză a datoriilor publice şi se tratează doar problemele financiare.
Productivitatea industrială, capacităţile tehnologice noi create prin investiţii aduc în cele din urmă creştere economică şi banii necesari rambursării datoriilor.
România împarte cu Grecia şi cu celelalte ţări din Peninsula Balcanică destinul unei ţări slabe. Şi România şi Grecia au avut regi străini, aduşi chiar din Germania, "duşmanul" grecilor acum. Au căzut Grecia, Portugalia, Irlanda - Uniunea Europeană crapă pe la periferie. Puţini mai amintesc că două dintre aceste ţări s-au crezut puteri economice şi au risipit bani pe o olimpiadă şi un campionat european de fotbal.
Ce au în comun toate aceste ţări, inclusiv România? O neîncredere furibundă în conducători, consideraţi vinovaţi pentru toate relele, şi în stat.
Dar subdezvoltarea are rădăcini istorice, iar oamenii nu ar trebui să uite de unde au plecat. Ţările periferice au de recuperat handicapul dezvoltării, al trecerii de la o agricultură de tip feudal, cum este cazul României, la industrializare, la servicii.
Cu jumătate din populaţie în mediul rural, lăsată acum fără acces la slujbe în oraşe ca urmare a dezindustrializării, nu poate trece România bariera celor 10.000 de euro PIB/capita care separă ţările civilizate de restul. Oricât ar fi de rău exemplul Greciei, de acolo nu au plecat 3 milioane de oameni în 10 ani, din care opt de creştere economică, cum este cazul României. Aici salariul minim este de 150 de euro, în Grecia este de 750 de euro - de cinci ori mai mare. Şi dacă scade cu 50%, şi tot rămâne dublu la greci.
O devalorizare accelerată în eventualitatea revenirii la drahmă ar crea însă o spirală de neoprit, care ar atrage şi celelalte monede din Europa de Est.
Şi în cazul României, şi în cel al Greciei, discuţia ar trebui să se mute pe dezvoltare, să nu rămână la finanţe. Dacă situaţia se va înrăutăţi în Grecia, dacă ţara va ieşi din zona euro şi vor avea loc întreruperi haotice de electricitate sau de aprovizionare cu produse de strictă necesitate, atunci se va vedea ce poate pătimi o ţară de pe urma îndatorării excesive. Şi mulţi îşi vor aduce aminte de deceniul opt al României, dacă nu o şi fac.
Căci ce diferenţă mai este să pătimeşti ca să rambursezi datoria externă în avans sau să pătimeşti constrâns de creditorii cărora nu le mai poţi da banii înapoi după ce i-ai cheltuit?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
