Acum câteva zile, echipa de economişti de la Londra a J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană – principalul economist pe regiune fiind Nicolae Chidesciuc, fostul economist-şef al ING Bank România – a dat către investitori un raport legat de evoluţia inflaţiei din România, mişcările BNR de contracarare a inflaţiei. Economiştii cred că BNR a acţionat destul de târziu şi cu prea puţină forţă pentru a începe lupta cu creşterea explozivă a inflaţiei. În aceste condiţii, pe 10 ianuarie, când BNR are şedinţă de politică monetară, Isărescu ar putea majora dobânda de la 1,75% la 2,25%, adică un pas de 0,5 pp în loc de 0,25 pp.
Inflaţia a ajuns la 7,8% în noiembrie, faţă de 7,9% în octombrie, scăderea insignifiantă datorându-se plafonării preţurilor la gaze şi electricitate. Dacă nu ar fi fost această plafonare, am fi putut vedea cum inflaţia se apropie de 10%. Oricum, J.P. Morgan crede că în aprilie, după expirarea plafonării, inflaţia va urca la 9%.
Pentru BNR şi pentru economie urmează o lungă perioadă de creştere a dobânzilor, prevăd economiştii, pentru a ajunge din urmă inflaţia şi a încerca să inverseze trendul. Economiştii de la J.P. Morgan cred că în 2023 BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la nu mai puţin de 5,5%, dacă nu chiar peste. Faţă de un nivel al dobânzii de 1,75% acum, o creştere la 5,5%, dacă se va întâmpla, va trimite o undă de şoc pe piaţă şi în ratele lunare de plată atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii.
Anul 2021 a fost un an de vis pentru cei care au luat credite, pentru că dobânzile au fost în scădere – BNR a redus dobânda de referinţă de două ori la începutul anului, de la 2% la 1,5% şi apoi la 1,25%.
Cu o piaţă supralichidă în prima parte a anului, IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele imobiliare noi şi cele de consum, a coborât la cel mai redus nivel: în T4 IRCC a fost de 1,08%, pentru că acest nivel se bazează pe tranzacţiile efectiv realizate pe piaţa interbancară de către bănci cu 6 luni în urmă.
De la jumătatea anului, odată ce inflaţia a apărut de nicăieri, condiţiile au început să se schimbe, iar dobânzile au început să urce.
Din ianuarie, nivelul IRCC va îngloba ce s-a întâmplat în T3, atunci când dobânzile au început să crească.
Acest trend de creştere a dobânzilor se va menţine pe tot parcursul anului, analiştii aşteptându-se ca BNR să majoreze de cel puţin patru ori dobânda de referinţă astfel încât, până în prima parte a lui 2022, dobânda la BNR să ajungă la 3%, dacă nu chiar la 3,5%.
Persoanele fizice încă nu percep această creştere a dobânzilor pentru că ratele la bancă – IRCC plus marja băncii – au în spate ce s-a întâmplat acum şase luni.
Chiar şi aşa, băncile ar trebui să facă simulări şi să le arate clienţilor, atât celor vechi cât şi celor noi, cum ar evolua rata lor la bancă, cum ar creşte şi la cât, dacă BNR majorează dobânzile şi ce influenţă va avea asupra IRCC.
Pentru creditele imobiliare, unde rata este mai mare, s-ar putea să existe surprize pe care clienţii s-ar putea să nu le poată duce.
Deja BNR se uită cu atenţie la piaţa imobiliară: avansul pentru creditele imobiliare de investiţii va creşte de la 1 ianuarie de la 15% la 25%. Nu ar fi exclus ca avansul să crească şi la creditele imobiliare ipotecare, mai ales că va urma un val de creşteri de preţuri la apartamente datorită majorării preţurilor materialelor de construcţii şi a creşterii plafonului de la 90.000 la 140.000 de euro pentru un apartament, pentru care se aplică un TVA de 5% şi nu de 19%. Această creştere a plafonului cu TVA redus va duce la creşterea preţurilor şi implicit la o expunere mai mare a clienţilor.
Creditul ipotecar care trebuie luat pentru achiziţia unui apartament se majorează dacă preţul creşte, dar acest lucru vine şi pe fondul unor majorări ale dobânzii, ceea ce în final se va traduce printr-o rată lunară de plată mai mare.
Deci atenţie, vine şi creşterea creditului şi creşterea dobânzii!
Anul 2021 a fost un an record pentru bănci în acordarea de credite ipotecare şi imobiliare, iar calculele se făceau la un IRCC care beneficia de cele mai scăzute dobânzi.
Pentru companii creşterea dobânzilor se vede prin majorarea ROBOR, care nu are un decalaj de 6 luni: vineri, ROBOR a fost cotat la 2,82% faţă de 1,67%, cât era în vară.
ROBOR este un indicator mai puţin corect, pentru că se bazează pe cotaţiile afişate de bănci timp de 15 minute şi nu are în spate tranzacţii semnificative la dobânzile respective.
Dar ROBOR-ul reflectă mai bine, în timp real, creşterea inflaţiei.
România nu poate rezista la nesfârşit cu cea mai mare dobândă negativă din regiune, ca diferenţă între inflaţie şi dobânda de referinţă a Băncii Naţionale, respectiv la o inflaţie de 7,8% şi o dobândă de referinţă de 1,75%, avem o dobândă real negativă de 6,15%.
Piaţa titlurilor de stat, acolo unde investitorii reacţionează imediat, la orice mişcare - fie de inflaţie, fie de criză politică -, este lovită în plin, astfel încât acum dobânzile efective de tranzacţionare depăşesc 5%. Spre exemplu, vineri randamentul la titlurile pe 10 ani a fost cotat la 5,27%, la titlurile pe 5 ani la 4,92%, la titlurile pe 3 ani la 4,58%, la 1 an 4,05%, iar la 6 luni la 3,58%. Creşterea dobânzilor şi impactul acestei mişcări asupra portofoliilor de titluri de stat deţinute de bănci a fost obiectul unei analize în comitetul de macrostabilitate, acolo unde Isărescu discută la aceeaşi masă cu ministrul finanţelor şi cu preşedintele ASF teme care ar putea avea impact asupra stabilităţii financiare a României.
În momentul în care creşte dobânda valoarea titlurilor de stat scade, deci valoarea la zi a portofoliului de titluri de stat deţinut de bănci se reduce, iar băncile trebuie “să acopere” diferenţa.
Băncile din România sunt superexpuse pe titluri de stat, aşa că orice modificare a dobânzii le loveşte în plin într-un sens negativ, cum este acum, sau pozitiv, atunci când BNR a redus dobânda de referinţă iar valoarea titlurilor a crescut.
Creşterea dobânzilor şi reducerea valorii titlurilor de stat a lovit şi Pilonul II de Pensii, care are o expunere de 65% din active pe titlurile de stat româneşti. Analiştii nu ştiu încă cum va reacţiona ROBOR, mai ales la ce nivel se va duce dacă BNR majorează dobânda de referinţă. Mai mult decât atât, se pune problema cum va creşte IRCC şi la cât, dacă BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 5,5% cum crede JP Morgan, sau chiar peste.
Pentru a nu fi şocul prea mare şi a-şi pregăti clienţii din timp, băncile ar trebui să simuleze creşterea IRCC-ului în 2022 şi 2023, să sperăm că nu vom avea şi 2024, şi la cât vor ajunge ratele lunare de plată la creditele luate.
Creşterea dobânzilor se va petrece peste tot în lume: Fed – Banca Centrală a SUA – a anunţat pieţele că anul viitor s-ar putea să aibă trei majorări de dobândă. Dacă aşa se va întâmpla, se va pune în mişcare şi Banca Centrală Europeană, care are o dobândă de referinţă de minus 0,5%.
BNR nu poate rămâne pe loc, mai ales că Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru refinanţarea datoriilor anterioare (datoria publică a ajuns la 556 mld. lei), plus deficitul bugetar de anul viitor, care se apropie de 80 mld. lei.
Băncile din România sunt supraexpuse pe titluri de stat, aşa că Ministerul Finanţelor dar şi BNR au nevoie şi de alţi investitori care să cumpere titlurile de stat româneşti. În ultimul deceniu a venit Pilonul II de Pensii care acum experimentează care este impactul creşterii dobânzilor asupra valorii titlurilor de stat deţinute.
Deci să ne pregătim pentru rate luare de plată mai mari. Acum să vedem cât de mari.
