Indiferent de presedinte, deciziile economice sunt aceleasi

23 nov 2009 Autor: Razvan Orasanu

Un element de disputa aproape invizibil in aceasta campanie electorala este cel economic. Intre Hayssam, Flota, RAFO si propuneri pentru agricultori, repornirea motoarelor economiei a fost de multe ori pomenita la capitolul "diverse", desi este principala problema pentru 2010. Intentia mea este de a descrie trunchiul comun al posibilelor actiuni economice din 2010 ale viitorului presedinte - diferentele intre candidati fiind mai degraba sectoriale, legate de redistribuiri bugetare si nuantari diferite ale unor probleme, in functie de electoratul tinta al fiecarui candidat.

In doua vorbe, economia pe care o va prelua viitorul presedinte e in scadere cu aproximativ 7% in 2009 de la o crestere de peste 8% in 2008. In 2010, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare vede o crestere de 1% la nivelul intregului an, dar prognozeaza o prima jumatate a anului in continua scadere. Economia va continua sa scada in primul semestru - desi intr-un ritm mai lent decat in acest an inainte de a reveni catre zero si chiar a creste usor, in semestrul doi, probabil catre final.

Principala ancora a politicilor economice este acordul cu Fondul Monetar International. Acest acord nu va fi intrerupt, indiferent de numele presedintelui ales. Acordul a produs deja comasarea agentiilor si Legea Salarizarii Unice. Continuarea lui implica patru lucruri, trei spuse si unul nespus momentan. In primul rand, ni se cere un guvern functional, legitim, care sa promoveze rapid un buget cu tintele din acord in Parlament - numirea premierului si formarea majoritatii se va putea realiza in urma rezultatului alegerilor. In al doilea si al treilea rand, Fondul Monetar International va cere promovarea altor doua masuri elaborate deja de Guvernul Boc: Legea Responsabilitatii Fiscale, pentru stabilizarea veniturilor la buget si o noua lege a pensiilor, pentru a pune ordine in sistem si a stopa risipa de resurse in sistemul de pensii, momentan finantata prin incarcarea deficitul bugetului de stat. Orice viitor guvern va fi nevoit sa promoveze de urgenta in Parlament aceste doua legi chiar in luna ianuarie 2010, iar presedintele le va promulga rapid.

A patra masura, momentan tacita, depinde de evolutia veniturilor la buget - Fondul Monetar cere mereu consolidarea veniturilor, iar acest lucru presupune probabil taxe mai mari in 2010. Discutia este mereu daca sa se majoreze accizele, cota unica sau TVA-ul. Fondul Monetar prefera TVA-ul, intrucat este o masura care taxeaza proportional cu consumul, se colecteaza mai simplu. Banca Nationala, insa, ar avea de luptat cu inflatia indusa de o asemenea masura, pana cand consumul se ajusteaza in jos ca urmare a cresterii preturilor, intrucat procesul nu este chiar instantaneu. De asemenea, modificarea cotei unice nu va intruni, probabil, majoritatea opiniei unui viitor guvern.

Mai ramane asadar perena solutie a majorarii accizelor si a suprataxarii unor zone cum ar fi jocurile de noroc si industria tutunului - ca unica solutie de majorare a veniturilor sau in combinatie cu alte masuri. Acest lucru este perpetuat de ani de zile, desi aici exista riscul clar al cresterii veniturilor nedeclarate si chiar al scaderii sumelor incasate. Corelativ cu majorarea unor taxe, in 2010, pe partea de venituri, va exista o presiune mai mare asupra aparatului birocratic - taiere de cheltuieli si reduceri de personal. Momentan, statul a operat modificari minore in propria ograda, daca judecam in oglinda cu deciziile drastice luate in sectorul privat. Presiunea publica a presedintelui pentru urgentarea unor astfel de masuri ar fi foarte benefica.

O alta masura comuna despre care s-a discutat foarte putin este adoptarea euro. Economistul-sef al BNR avea perfecta dreptate cand avertiza zilele trecute ca trebuie luata decizia politica cu privire la momentul in care Romania va adopta moneda euro. Exista o serie de a indicatori ce trebuie corelati in legatura cu acest moment - deficitul bugetar, indatorarea publica si gradul de fluctuatie al cursului euro/leu, in principal. Orice viitor presedinte va trebui sa decida pana la finalul anului viitor daca Romania intra sau nu in zona euro de la 1 ianuarie 2015. O eventuala amanare ar fi in sine o decizie - in lipsa tintirii acestui obiectiv, el devine imposibil de atins.

Indiferent de scorul final in alegeri si numele presedintelui Romaniei, masurile de mai sus au foarte mari sanse de a domina din punct de vedere economic anul 2010.

Razvan Orasanu este fost presedinte al AVAS si fost consilier de stat al primului-ministru