Investiţia în proiecte de infrastructură e mai necesară ca oricând. După ce am pierdut anii 1990 - în timp ce colegii de Vişegrad Plus i-au fructificat - iar în anii 2000 ne-am mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să nu pierdem oportunităţile economice ale deceniului.
Riscăm să fim frânaţi economic, căci accesul dificil şi drumurile de proastă calitate nu ajută deloc procesul investiţional. În acest context, planul guvernamental recent anunţat ar trebui salutat şi corelat cu planurile europene. În primul rând, trebui să cheltuim eficient banii şi să absorbim cât mai mult din fondurile europene de profil. Totodată, trebuie să executăm masterplanul de transport, pentru a aduce investiţii stabile, pentru a oferi o dezvoltare predictibilă. În acelaşi timp, e necesar un echilibru între drumuri cu interes strategic pentru economie şi cele care favorizează dezvoltarea turismului.
În ceea ce priveşte priorităţile regionale, ca ardelean, îmi doresc o Transilvanie bine conectată la drumurile vestice, dar în acelaşi timp îmi doresc un drum bun spre Moldova şi un drum de calitate (pe care transportul să mearga între Nădlac şi Constanţa) care să lege Nădlac de Constanţa. “TEN-T” este cuvântul cheie, raportat la Europa. Practic e vorba de coridoarele europene, coloana vertebrală de transport a Europei.
E important să fim bine conectaţi la această coloană, asta dacă nu vrem să ne fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai promovarea creşterii economice şi competitivităţii, conectarea Estului cu Vestul - să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată reţea strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru diagonale. Aici sunt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le absorbim mai bine.
Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de transport se va tripla în perioada 2014-2020 până la 26 miliarde euro. Este o oportunitate pe care România nu îşi poate permite să o scape, şi este important ca efortul să fie transpartinic, bazat pe viziune strategică în interes naţională şi nu pe tactica critică, de dragul oportunităţii politice.
La începutul lui decembrie a fost lansată strategia de autostrăzi până în 2018, un pas înainte pentru dezvoltarea României. Scopul este, potrivit premierului Ponta "să unim practic toate regiunile istorice şi să asigurăm ieşirile la graniţele spre Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova". Desigur, orice strategie este perfectibilă, dar este important că lucrurile se mişcă, şi trebuie să se mişte cu cât mai mare viteză, dacă vrem să recuperăm decalajele de infrastructură comparativ cu celelalte state din formatul Vişegrad Plus.
România are în prezent 500 de kilometri de autostradă, 230 km inauguraţi în anii 2012 şi 2013. Dacă beneficiem cu adevărat de deblocarea Programului Operaţional Sectorial de Transport şi absorbim cât mai mulţi din banii europeni, românii vor avea drumurile mult aşteptate în următorii ani. De asemenea, avem nevoie de proiecte mai puternice în regim de parteneriat public-privat. O urare se impune pentru 2014: drum bun pe calea dezvoltării infrastructurii din România. E atâta nevoie...
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels