Comentariu CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

O istorie de acum 15 ani: Cum l-a adus Mugur Isărescu pe Corneliu Vadim Tudor în turul II al prezidenţialelor din 2000 astfel încât să câştige alegerile Ion Iliescu şi el să ramână guvernator al BNR. Marele pierzător: Teodor Stolojan

17 sep 2015 Autor: Cristian Hostiuc

Momentul politic de vârf şi de popularitate al lui Corneliu Vadim Tudor a fost alegerile prezidenţiale din anul 2000, când a ajuns în turul doi, unde a fost bătut de Ion Iliescu. În 10 decembrie, Vadim Tudor a avut peste 3 milioane de voturi în turul doi,  dintre care o parte erau tineri şi care la alegerile din 2004 l-au votat pe Băsescu.

Foarte puţină lume ştie cum s-au jucat alegerile din 2000, în care au fost  doi mari câştigători, Ion Iliescu şi Mugur Isărescu şi doi pierzători, Corneliu Vadim Tudor şi Teodor Stolojan, cel care dacă ajungea în turul doi îl bătea pe Ion Iliescu şi ajungea preşedintele României.

În decembrie 1999, în plină criză politică preşedintele de atunci Emil Constantinescu, l-a luat cu arcanul pe Mugur Isărescu de la BNR şi l-a numit premier în locul lui Radu Vasile. Mişcarea a liniştit apele în Convenţia Democrată, alianţa care era la putere, dar şi peste hotare.

 

Votul de investitură a lui Isărescu în Parlament a avut două puncte: primul, numirea în funcţia de premier, iar al doilea, extrem de interesant şi neobişnuit, după terminarea mandatului de premier, Isărescu îşi relua funcţia de guvernator al BNR. Deci nu-ţi dădea demisia de la BNR ca să vină la Palatul Victoria. Postul de la BNR era doar suspendat.

Cu o Convenţie Democratică (PNŢCD-PNL) în haos, PDSR (PSD-ul de astăzi), cu cei doi lideri Ion Iliescu şi Adrian Năstase se pregăteau să preia puterea la finalul lui 2000, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Nu era nici un dubiu că PDSR va câştiga alegerile, dar rămâneau câteva semne de întrebare legate de Ion Iliescu, care renăscuse după pierderea alegerilor din 1996.

Conform culiselor, dacă în turul II al prezidenţialelor intra Teodor Stolojan, care preluase poziţia de lider al Dreptei, după ce Emil Constantinescu a anunţat în vară că nu mai candidează pentru Palatul Cotroceni, Ion Iliescu avea o mare problemă. Stolojan putea să-l învingă chiar dacă în primul tur Iliescu era pe primul loc. În vara anului 2000, la Bucureşti, Traian Băsescu tocmai câştigase primăria Capitalei într-un mod neaşteptat.   

Ca o paranteză , gândiţi-vă cum votează electoratul în România: La alegerile prezidenţiale din 1996 când Iliescu a ieşit pe primul loc în turul I, dar a pierdut în turul II în faţa lui Emil Constantinescu, la alegerile din 2004 când Adrian Năstase a ieşit primul în turul I, dar a pierdut în turul II în faţa lui Traian Băsescu sau la alegerile din 2014, când Victor Ponta, candidatul Stângii a avut peste 1 milion de voturi în faţa lui Iohannis, dar în turul doi a pierdut detaşat.

În vara lui 2000, Iliescu nu a vrut să rişte o confruntare cu Teodor Stolojan în turul al II-lea pentru a nu se repeta situaţia din 1996. În aceste condiţii, susţinătorii care ar fi votat cu Stolojan trebuiau distribuiţi la mai mulţi candidaţi astfel încât el să nu ajungă în turul al doilea, ci Vadim, Tribunul.  Susţinătorii UDMR, electorat de dreapta, nu ar fi votat în veci cu Tribunul, duşmanul lor.

Pionul cheie a fost Mugur Isărescu, care avea acelaşi electorat de dreapta ca a lui Stolojan şi care i-ar fi luat cel mai mult din voturi, lăsând drum liber pentru Vadim. Nu avea niciun sens ca pe acelaşi electorat să se bată Stolojan, Isărescu şi Meleşcanu, parţial.  Totuşi s-au bătut.

Teodor Stolojan, perceput în opinia publică ca un tehnocrat, şi-a anunţat candidatura  pentru Palatul Cotroceni considerând că Mugur Isărescu nu va intra în cursă pentru că nu avea nicio şansă.

Totuşi Isărescu, din poziţia de premier şi-a anunţat şi el candidatura, o mişcare pe care mulţi au considerat-o fără sens şi care nu era specifică guvernatorului, un om extrem de calculat, care nu riscă nimic înainte să ştie rezultatul final. De ce să fi intrat Isărescu, un om fără carismă publică şi pentru care baia de mulţime era un chin, într-o luptă în care ştia din start că va ieşi învins?

În 26 noiembrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale: Iliescu a luat 36% din voturi, Vadim Tudor 28%, Teodor Stolojan 11%, Mugur Isărescu 9%, Frunda, UDMR, 6%. Deci Stolojan nu a intrat în turul II, adevărata miză a luptei prezidenţiale.

Iliescu şi Isărescu au răsuflat uşuraţi. Cu un Corneliu Vadim Tudor demonizat pe toate canalele în tutul al II-lea, Iliescu a câştigat alegerile detaşat (66% versus 33%).

Dar care a fost adevărata miză a lui Isărescu? După alegerile prezidenţiale, Ion Iliescu şi-a preluat fotoliul la Palatul Cotroceni, iar Adrian Năstase, biroul de premier la Palatul Victoria.

Printre primele declaraţii a lui Năstase, au fost cele legate de Isărescu , de ce trebuie să se întoarcă la Banca Naţională, întrucât el reprezentase dreapta atât în alegerile prezidenţiale, cât şi în timpul mandatului de un an, cât a fost premier. De fapt Năstase vroia să-l schimbe pe Isărescu de la BNR, o operaţiune pe care o mai încercase în perioada 1992-1996, când PDSR a fost la putere, alături de PRM, partidul lui Corneliu Vadim Tudor, în celebrul “Patrulater Roşu”.

Nici bine nu a pus Năstase întrebarea în mod public, că Ion Iliescu i-a retezat iniţiativa instantaneu, afirmând în mod public că Isărescu este un foarte bun profesionist şi locul lui este la BNR. Atunci a ieşit la iveală adevăratul joc a lui Isărescu: Iliescu a devenit preşedinte, iar el şi-a reluat postul la Banca Naţională, conform legii de investire a lui în funcţia de premier, pe vremea lui Emil Constantinescu.

Având în vedere poziţia lui Iliescu, Năstase nu a mai ridicat sabia împotriva lui Isărescu.

Stolojan putea să fie preşedintele României, dar nu a intrat în turul II şi pentru acest lucru relaţia cu Isărescu s-a rupt.

Corneliu Vadim Tudor şi-a trait momentul de glorie, chiar dacă a pierdut alegerile. Surprinzător este că o parte din cei care au votat cu el în turul al II-lea au fost tineri, din vestul şi centrul ţării, care se regăseacu în retorica de a-I băga la puşcărie pe toţi care au furat ţara. Peste 4 ani, acest electorat a fost preluat de Trăian Băsescu cu celebra expresie ”La ţepe în Piaţa Victoriei”.

 În 2004, într-o încercare de a-şi curăţa suporterii şi înainte de alegerile prezidenţiale, Mircea Geoană, care trebuia să ajungă premier dacă Adrian Năstase ajungea preşedinte, a declarat că PSD şi Năstase nu au nevoie de electoratul lui Vadim Tudor. Băsescu imediat a declarat că pe susţinătorii lui Vadim Tudor îi vrea el. Atunci Iliescu l-a făcut “prostănac” pe Geoană.

În septembrie 2015, Corneliu Vadim Tudor a decedat cu amintirea luptei din 2000, Ion Iliescu rămâne eminenţa cenuşie a PSD, Mugur Isărescu conduce Banca Naţională( pe 4 septembrie tocmai a aniversat 25 de ani în funcţie), iar Teodor Stolojan este europarlamentar.

La moartea lui Corneliu Vadim Tudor, Isărescu i-a adus lui Vadim un omagiu, afirmând că prin dispariţia lui „viaţa cetăţii noastre va fi mai săracă”.

Mugur Isărescu despre Corneliu Vadim Tudor: “A fost un om de cultură, un intelectual public, autor de inegalabile pamflete. Viaţa cetăţii noastre va fi mai săracă”

 

 

 
Cuvinte cheie:
vadim
, iliescu
, alegeri
, mugur isarescu
, theodor stolojan
, bnr
, castigare
, guvernator
, prezidentiale
, istorie
, alegeri prezidentiale
, bataie
, politica
, popularitate
, traian basescu
, constantinescu
, preluare
, presedinte
, palat
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide