Opinii

Juan J. Fernandez-Ansola / Alexander Klemm: Care sunt efectele economice ale imbatranirii populatiei in Romania

18.06.2007, 18:09 161

Context. Finantarea pensiilor va deveni din ce in ce mai dificila, astfel incat pana in anul 2050 unu din trei locuitori va fi in varsta de peste 65 de ani, in comparatie cu unu din 7 in prezent, iar cresterea cheltuielilor publice anuale cu pensiile va fi de aproximativ 6 % din PIB, in conditiile in care guvernul va mentine actualul standard de viata al pensionarilor. Cu un numar mare de pensionari, contributiile ridicate la sistemul public de pensii - intre 29 si 39 de procente din salarii in functie de conditiile de munca - finanteaza pensii relativ reduse, in cuantum de aproximativ o treime din salariul mediu. Presiunile fiscale ca urmare a modificarilor demografice vor fi exacerbate daca guvernul va aplica reducerea contributiilor anuntata pentru anul 2008, fara a crea venituri in compensare. Problemele demografice ale Romaniei - similare cu ale tarilor vecine - sunt mai acute decat in tarile vest-europene:

Cu 1,3 nasteri la fiecare femeie, rata fertilitatii este cea mai scazuta din Europa si mult sub rata de inlocuire (2,1 nasteri pentru fiecare femeie). In plus, spre deosebire de tarile mai bogate, migratia neta este negativa.

Se anticipeaza cresterea sperantei de viata la nastere, in prezent de 71,3 ani, fata de 78,5 ani in Germania si 80,2 ani in Franta.

Rata de ocupare este cu aprox. 14 puncte procentuale inferioara celor mai mari economii europene. Acest lucru se explica partial prin pensionarea anticipata, astfel incat in 2006, desi numai 4,8 milioane de persoane aveau varsta de pensionare, 5,8 milioane de persoane primeau pensie.

Masurile actuale. Guvernul a decis cresterea varstei de pensionare si introducerea pilonilor de pensie cu finantare voluntara si obligatorie. Desi finantarea privata a pensiilor nu va solutiona per se problemele legate de imbatranire, vor fi alte beneficii. Contributiile vor fi considerate mai degraba economii decat impozite, acumularile vor fi mai mari, iar cresterea activelor poate impulsiona economisirea la nivel national.
Pentru a ne face o idee asupra costului imbatranirii, am simulat efectele asupra finantelor publice, presupunand ca standardele relative de viata ale pensionarilor sunt constante.
Am inclus si alte efecte ale imbatranirii, cum ar fi economii din procesul de educatie datorita numarului de tineri in scadere, dar am facut abstractie de alte modificari care nu au la baza fenomene demografice. Rezultatele arata ca reformele actuale sunt insuficiente si va fi nevoie de un efort fiscal semnificativ pentru pastrarea actualelor standarde de viata. Initial, deterioararea deficitului primar este modesta, dar dupa 2030 creste puternic odata cu accelerarea raportului dintre populatia in varsta si populatia in varsta de munca.

Alte posibile reforme. Din pacate evolutiile demografice dicteaza o reducere a beneficiilor in comparatie cu contributiile si nu exista vreo masura care sa schimbe aceasta realitate. Majoritatea reformelor vor avea consecinte inter-genratii, acestea fiind:

a) Cresterea varstei efective de pensionare. Limita legala a varstei de pensionare va creste pana in 2013 la 60 de ani pentru femei - inca scazuta dupa standardele internationale si pastrand diferentierea pe sexe din ce in ce mai rar intalnita - si 65 de ani pentru barbati. Acest nivel este caracteristic multor tari, desi in unele cazuri varsta de pensionare a crescut deja la 67 de ani (Danemarca, Germania, Norvegia, SUA). Fiecare an adaugat varstei legale de pensionare conduce la imbunatatirea deficitului primar cu aproximativ 0,7 procente din PIB. Mai mult, varsta efectiva de pensionare trebuie ridicata prin descurajarea pensionarilor inainte de termen si prevenirea folosirii abuzive a pensiilor de invaliditate.

b) Un mecanism mai predictibil pentru procentele privind contributiile si beneficiile In prezent, cresterea pensiilor si a contributiilor este determinata prin decizii politice ad-hoc. Prin folosirea unei formule de calcul avand la baza performantele economice si evolutiile demografice sistemul poate deveni mai transparent si mai sigur.

c) Un sistem de pensii integral privat. Eliminarea totala a pilonului public nu este recomandata, deoarece intregul risc s-ar transfera asupra populatiei. Problema imbatranirii nu ar fi solutionata, ci ar aparea sub o alta forma.

d) Cresterea gradului de ocupare. Cu o rata de ocupare actuala de 56 procente (din populatia apta de munca) numarul de pensionari per adult in varsta de munca este de 0,38, in crestere pana in 2050 la 0,95. Prin imbunatatirea continua a ratelor de ocupare catre 75 procente - ca in Norvegia, cea mai performanta tara din Europa - cresterea acestui raport va fi modesta pana in 2032 si va atinge 0,7 in 2050, conducand la o imbunatatire a deficitului primar in 2050 cu 3,1 puncte procentuale. Guvernul a declarat ca va reduce ratele contributiilor, in prezent ridicate, cu 6 puncte procentuale, fara a anunta cresterea altor taxe pentru a compensa pierderea de venituri si astfel pentru a nu augumenta riscurile privind sustenabilitatea sistemului de pensii.

Concluzii. Presiunile fiscale urmare a imbatranirii sunt uriase, dar pot fi gestionate, iar o buna parte a decalajului anticipat poate fi acoperita prin eforturi combinate de impulsionare a ocuparii si de crestere a varstei de pensionare. O solutie pentru dilema sistemului de pensii din Romania este crearea unui sistem mixt, cu finantare privata si publica. Data fiind deteriorarea inevitabila a raportului dintre contributii si beneficii, al treilea pilon voluntar va permite populatiei sa-si ajusteze dupa preferinte economiile in vederea pensionarii, in timp ce componentele obligatorii vor reduce riscul de saracie in randurile populatiei in varsta. Este important ca sa li se atraga atentia cetatenilor asupra posibilei deteriorari a beneficiilor raportate la contributii, astfel incat acestia sa ia decizii rationale cu privire la economiile private in vederea pensionarii.

Juan J. Fernandez-Ansola este reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria
Alexander Klemm este economist in cadrul Departamentului Europa al FMI

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO