Opinii

Legea Bugetului de stat pe anul 2018. Va reuşi România să se încadreze în ţinta de deficit şi să majoreze investiţiile publice atât de necesare?

Legea Bugetului de stat pe anul 2018. Va reuşi România...

Autor: Ileana Guţu, Bogdan Vasile

18.01.2018, 11:10 567

Analizând execuţia bugetară preliminară a anului recent încheiat, se remarcă încadrarea bugetului în ţinta de deficit şi atingerea obiectivului de menţinere a acestuia sub pragul de 3%. Cu toate acestea, deşi anul precedent a fost unul de expansiune economică, PIB-ul României crescând cu 7% în primele nouă luni ale anului, menţinerea deficitului bugetar în limitele ţintite s-a realizat însă în detrimentul investiţiilor, procentul de realizare a acestora fiind de 68,6% din programul anunţat.

Şi pentru anul în curs, care se anunţă un an de creştere economică, ţintirea unui deficit bugetar la nivelul maxim prevăzut de Tratatul de la Maastricht (3% din PIB) nu permite un spaţiu de manevră în perioade viitoare de scădere economică şi nici nu ia în considerare ţinta de deficit structural de 1% (obiectivul bugetar pe termen mediu – MTO). O politică fiscală pro-ciclică, astfel cum este aplicată în România, presupune lărgirea spaţiului fiscal în perioade de expansiune economică, dar restrânge posibilitatea de stimulare a economiei în perioade de recesiune.

Există un anumit grad de risc asociat realizării deficitului bugetar planificat, pe fondul finanţării unor cheltuieli suplimentare certe din creşteri de venituri cu caracter potenţial. Prin comparaţie cu datele preliminare disponibile pentru anul 2017, la nivelul bugetului pentru 2018 creşterea cumulată a cheltuielilor cu personalul şi cu asistenţa socială este de aproximativ jumătate din deficitul înregistrat la nivelul anului 2017. Legea bugetului preconizează un deficit similar cu cel din 2017, în condiţiile în care creşterea de venituri estimată să acopere surplusul de cheltuieli are un caracter mai degrabă incert. De exemplu, creşterea veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale pleacă de la premizacă agenţii economici vor menţine acelaşi nivel al salariului brut (aceştia neavând însă nicio obligativitate în acest sens) sau creşterea veniturilor din TVA cu aproximativ 9 miliarde lei este atribuibilă într-o proporţie de 60% îmbunătăţirii gradului de colectare.

În anul 2018 cheltuielile destinate investiţiilor au fost estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% din PIB şi o scădere cu aproximativ 2% prin comparaţie cu cele planificate în anul precedent. O scădere mai accentuată a investiţilor se observă prin raportarea acestora la nivelul economiei, procentul investiţiilor planificate din PIB scăzând gradual de la 6,3% în 2015 la 4,2% în 2018. Mai important însă, procentul efectiv de realizare a investiţiilor planificate a fost de 68,6% la nivelul anului 2017 (în scădere de la 92,4% în 2015).

Deficitul bugetar planificat pentru anul 2018 se situează la un nivel de 70% din nivelul investiţiilor planificate. Temerea principală în legătură cu bugetul pentru 2018 este că experienţa anului 2017 se va repeta şi ar putea apare potenţiale derapaje, care s-ar traduce în creşterea deficitului, s-ar putea răsfrânge în mod negativ asupra gradului de realizare al investiţilor planificate.

 

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Senatul României, Consiliul Fiscal

Câteva concluzii interesante rezultă şi din analiza planificării multianuale în cadrul construcţiilor bugetare aferente ultimilor trei ani, care relevă diminuarea aşteptărilor de creştere a veniturilor fiscale pe măsură ce orizontul de timp se reduce. Astfel, bugetul anului 2016 prevedea o creştere de 8,3% a veniturilor estimate a fi colectateîn anul 2018, în vreme ce în bugetul anului 2017 aşteptarea de creştere a veniturilor fiscale pentru 2018 a scăzut la 7,3%. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în construcţiile bugetare aferente anilor 2017 şi 2018 – creşterea anticipată a veniturilor fiscale pentru anul 2019 este de doar 5,6% în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 – 2020, comparativ cu o creştere de 8,6% anticipată anul trecut, pentru aceeaşi perioadă.

Prin comparaţie cu execuţiile bugetare din anii anteriori, deficitele prevăzute de exerciţiile bugetare aferente anilor 2017 şi 2018 au înregistrat o creştere atât în termeni absoluţi, cât şi relativi (procent din veniturile bugetare), datorită unei creşteri mai accentuate a cheltuielilor raportată la evoluţia aşteptată a veniturilor. Fiecare dintre cele două exerciţii bugetare are o abordare optimistă pe termen mediu, bazându-se pe o reducere a ponderii deficitului bugetar în veniturile fiscale începând cu anii de prognoză ulteriori celui bugetat.

Aşadar, evitarea oricăror derapaje care ar putea decurge dintr-o bugetare prea optimistă este foarte importantă. Între posibilele consecinţe se numără renunţarea la investiţii, intervenţii suplimentare la nivelul politicilor fiscale (care ar putea afecta stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri), creşterea costurilor de finanţare în economie (ceea ce se întâmplă deja) sau creşterea costurilor, atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru populaţie în eventualitatea unei crize economice.

 

Ileana Guţu, PwC, Senior Manager, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică 

Bogdan Vasile, PwC, Consultant, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO