Documentul care insoteste proiectul de buget trimis de Guvern Parlamentului face pentru prima data referire la doua din cele mai dure probleme ale Romaniei: economia subterana si cresterea birocratiei.
Si economia subterana si numarul de bugetari au crescut puternic intre 2004 si 2008. Un paradox? Nu ar fi trebuit economia subterana sa scada ca urmare a relaxarii fiscale si a intaririi aparatului administrativ care ar fi trebuit sa se traduca printr-o imbunatatire a colectarii veniturilor?
De fapt nu este nimic de mirare - de vreme ce oamenii vad ca statul nu face decat sa ingrase niste functionari pe banii lor, de ce ar plati taxe? Aceasta este explicatia pentru scaderea gradului de conformare voluntara in pofida reducerii impozitului pe profit si pe venit la 16% in 2005.
Conform Guvernului, care citeaza Institutul National de Statistica, ponderea economiei subterane ("neobservate", potrivit expresiei din raport), a crescut de la 14% la 21% din PIB intre 2004 si 2008, adica de la 8 miliarde de euro la 28 miliarde de euro.
Pe de alta parte, intre 2004 si 2008 numarul de posturi bugetare a crescut de la 1.316.938 persoane la 1.532.674 persoane, adica un plus de 215.736 salariati in sectorul public.
Din cei 215 mii de angajati in plus la stat, 65.000 au incarcat schemele din administratia centrala, care a ajuns la 382 mii salariati in 2008. Alti 100.000 de salariati sunt in plus in administratia locala, care a ajuns la 700.000 de oameni.
Aceasta este pentru prima data cand un guvern prezinta date oficiale detaliate privind numarul de bugetari.
Tendinta de crestere puternica a numarului de salariati din administratia publica a fost evidentiata de Ziarul Financiar inca din 19 august 2005. In doar sapte luni de la instalarea guvernului Tariceanu, numarul de functionari crescuse cu 10%, de la 158 mii la 173 mii.
Oana Marinescu, purtatorul de cuvant al guvernului de la acea data, a trimis jurnalistii ZF pentru explicatii la Ministerul de Finante. Normal, de vreme ce numai departamentul purtatorului de cuvant avea 25 de angajati, adica o intreaga redactie de ziar, dupa cum aflam acum de la noii oficiali.
In acest timp, Statistica afirma ca economia subterana, nefiscalizata, a crescut la 28 miliarde de euro, iar veniturile pe care statul le pierde prin nefiscalizarea acestora se ridica la circa 14 miliarde de euro.
La venituri bugetare totale prevazute pentru anul acesta de 48,25 miliarde de euro, si un miliard de euro daca s-ar extrage din economia subterana prin fiscalizare ar fi mult.
Bugetul pe 2009 este probabil unul din cele mai riscante dupa 1990. Ca un avion care si-a pierdut dintr-odata unul din motoare, economia a intrat in picaj. Exporturile au trecut foarte rapid de la o crestere de 15% pe primele 10 luni la stagnare in noiembrie si -15% in decembrie.
Anul 2009 a inceput de fapt pe 1 noiembrie 2008, cand toti parametrii economiei s-au schimbat.
Reducerea numarului de functionari si a cheltuielilor bugetare este sub controlul Guvernului ca raspuns la aceasta evolutie, dar scoaterea la suprafata a macar unei parti din economia subterana este o iluzie.
De aceea, estimarea unor venituri bugetare realiste pentru anul acesta este cruciala. Guvernul vede o crestere a veniturilor totale la buget cu 18%, pana la 193 miliarde de lei (48,25 mld. euro), bazandu-se pe venituri mai mari cu 18% din contributii de asigurari sociale si incasari din accize cu 33% mai mari.
Ambele cresteri se bazeaza pe o majorare a ratei de taxare - plus 3,8% la CAS si devansarea programului de crestere a accizelor.
Vor iesi la suprafata in conditii de crestere a taxarii veniturile din economia subterana daca nu au iesit la o relaxare a acesteia? Putin probabil.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
