Opinie Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF

Maşina lui Ponta şi a lui Voinea s-ar putea să rămână fără benzină pe drum: companiile au ajuns mai mult să economisească decât să ia credite şi să investească, iar populaţia preferă să scape mai repede de credite decât să consume mai mult

31 aug 2014 Autor: Cristian Hostiuc

Pentru premierul Ponta şi pentru viitorul viceguvernator al Băncii Naţionale Liviu Voinea scăderea economică din trimestrul doi (1% faţă de T1) nu a însemnat nimic altceva decât că economia nu mai merge cu 130 de kilometri pe oră, ci a încetinit la 100, dar ”tot înainte mergem”.

Înainte să văd cum maşina merge cu 100 de kilometri pe oră, m-aş uita să văd câtă benzină sau motorină mai are economia. Marţi, 26 august, au venit indicatorii monetari pe luna iulie, care nu arată o încredere extraordinară în evoluţia viitoare a economiei, cel puţin din perspectiva companiilor.

Companiile încep să economisească mai mult şi să ia mai puţine credite, ceea ce este puţin ilogic din perspectivă economică. La 31 iulie 2014 soldul creditelor acordate companiilor marca o reducere de 3,4% faţă de 31 iulie 2013 (creditul în lei crescuse cu 8,6%, dar creditul în valută s-a redus cu 11%).

La polul opus, depozitele în lei ale companiilor au crescut cu 13,1% faţă de 31 iulie 2013. Creditarea a scăzut cu 3,4%, iar depozitele companiilor au crescut cu nu mai puţin de 13,1%. Aceste date indică faptul că managerii, antreprenorii şi acţionarii preferă să ţină banii la bancă decât să îi investească în economie, pentru că probabil nu au atât de multă încredere în viitor şi nu văd drumul pe care rulează maşina chiar atât de lin şi fără hârtoape.  

Pe lângă faptul că nu i s-a pus benzină de ceva timp (a se vedea scăderea investiţiilor), economia României se confruntă şi cu ceva deflaţie, dar nu atât din scăderea preţurilor la produsele alimentare, ci mai mult prin lipsa unor măsuri şi politici care să stimuleze cererea internă.

Liviu Voinea, care îşi va prelua din octombrie biroul de viceguvernator al BNR, are ocazia să vină cu idei proaspete la masa Consiliului de Administraţie, care să revigoreze cererea, mai ales pentru credite. Întrebarea este dacă are idei. Iar această întrebare poate fi pusă şi pentru toată conducerea Băncii Naţionale. Nu cred că BNR s-a confruntat până acum cu asemenea situaţie în care să simtă deflaţia, să aibă scădere a activităţii de creditare, în condiţiile în care dobânzile s-au redus substanţial. Dacă BNR reduce dobânda de politică monetară de la 3,25% la 1%, credeţi că activitatea de creditare la companii se va revigora substanţial? Sunt companii care nu au probleme de finanţare, reuşind chiar să obţină dobânzi foarte bune, dar totuşi preferă să ţină banii în cont la bancă, la dobânzi de 1% pe an.

Este adevărat că scăderea dobânzilor din ultimul an a dus la creşterea creditului de consum, după cinci ani, şi a creditului imobiliar,  dar acest lucru nu a putut să compenseze scăderea creditării pe partea companiilor. Scăderea dobânzilor la lei a atras însă şi nemulţumirea deponenţilor, care încep să mârâie la ratele mici pe care le oferă acum băncile la economiile lor.

Pentru a impulsiona cererea, Liviu Voinea şi Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, care sunt economiştii pe care se bazează premierul Ponta, au venit cu electorata, o măsură fiscală prin care clienţilor bun-platnici li se reducea rata la credit, rezultând o sumă de bani pe care aveau posibilitatea să o utilizeze în economie.

Electorata este în vigoare, dar, spune premierul Ponta, băncile nu prea vor să o promoveze, să o vândă clienţilor, aşa că rezultatul ar putea să fie zero.

Cei care au rate la bancă şi pot să le plătească vor să scape cât mai repede de ele, făcând şi rambursări anticipate, nu să-şi măreasc scadenţa şi să obţină nişte bani în plus, pe care să îi cheltuiască.

Alexandru Vlad, CEO reţelei Selgros, care are afaceri de 700 de milioane de euro, vorbeşte despre deflaţie la produsele alimentare, ceea ce arată cât de strâns este consumul şi cât de mult se uită oamenii în portofel înainte de a cumpăra un produs. Asta înseamnă că presiunea pe preţ va fi din ce în ce mai mare, dar fără să crească cererea. În aceste condiţii este foarte greu să reziste toţi jucătorii de pe piaţă.

La fel se întâmplă în Europa, care se confruntă în acest moment cu o scădere dramatică a inflaţiei, bătrânul continent fiind în pericol de a intra într-o lungă perioadă de deflaţie care va mânca toate economiile. Italia are cea mai scăzută inflaţie din 1959 încoace, dar are recesiune, iar şomajul este ridicat.

Europa nu are idei cum poate să revigoreze economiile, chiar în condiţiile în care banii sunt foarte ieftini.

BNR are aceeaşi problemă, iar economia României s-ar putea să nu ţină cu ”benzina” monetară.

Paleta de instrumente de creştere economică a Băncii Naţionale este extrem de redusă şi nu o să aibă ce să îi bage în rezervor guvernului Ponta pentru a ţine maşina să meargă în continuare cu 100 de kilometri pe oră.

Dacă mâine BNR ar reduce dobânda la zero, iar băncile la rândul lor ar înjumătăţi dobânzile la credite, cu surplusul de bani pe care l-ar avea oamenii s-ar grăbi să îşi dubleze rambursările la bancă, ca să scape de credit cât mai repede, nu să îi cheltuiască în economie.

Având în vedere acest lucru, pentru ca maşina economiei să ţină drumul înainte şi să nu facă vreo oprire pe parcurs, pentru că rămâne fără benzină, ar trebui ca BNR şi guvernul să se gândească la alte măsuri, pentru că acul de la rezervor coboară.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.09.2014

 
Cuvinte cheie:
companii
, credite
, benzina
, masina
, victor ponta
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide