În momentul de faţă, în România, pungile din plastic de cumpărături au între 12-20 de microni, iar cele de 50 de microni se folosesc pentru produse scumpe (cadouri, expoziţii, haine etc.). Din păcate, puterea de cumpărare în România nu se compară cu puterea de cumpărare din ţările unde au fost interzise pungile aşa cum sunt Franţa şi Italia, iar un preţ de 2 lei/pungă este considerat de neacceptat de majoritatea consumatorilor români.
Materia primă biodegradabilă, ca alternativa a pungilor din plastic, se produce în ţări precum Franţa sau Italia, ţări care au dezvoltat prin agricultură această resursă şi apoi au interzis pungile din plastic.
Vânzările de pungi au scăzut cu peste 40% în magazine odată cu introducerea taxei de mediu pe plan local. Orice pungă este taxata cu 0,1 lei/bucată şi 2lei/kg. De exemplu, o farmacie care comanda 10.000 de bucăţi şi plăteşte 500 de lei pe comanda de pungi şi 560 lei taxe de mediu. Cel mai mare consum de pungi îl reprezintă pungile ‘’la vrac’’/’’rola’’ fără mânere care nu se pot refolosi, nu pungile de cumpărături!
Ministerul Mediului a supus la dezbatere publică un proiect de lege privind interzicea pungilor din plastic subţine cu mâner!!!
Legea şi termenul de la care ar trebui intrată în vigoare nu trebuie să fie mai puţin de 12 luni pentru că toţi comercianţii au stocuri. Noi, ca producători, avem stoc de materie primă iar acest timp de tranziţie este necesar pentru adaptarea liniilor de producţie la noile cerinţe.
În România, potrivit studiilor de piaţă oferite de agenţii, mai mult de trei sfeturi dintre români reutilizeaza pungile de cumpărături cu maner, cu mult peste media UE.
Românii sunt prea săraci pentru a nu reutiliza pungile de cumpărături!
Interzicând pungile sub 50 microni se distruge o întreagă industrie care oricum face faţă cu greu taxelor de mediu (ecotaxa şi taxa de ambalaj).
Uniunea Europeană nu impune statelor membre să interzică pungile din plastic!
Asa cum este prevăzut şi în Directiva Europeană 2015/720 la alin. 11, nu se pot aplica restricţii care sunt neproporţionale şi discriminatorii, ceea ce se întamplă prin interzicerea pungilor cu o grosime sub 50 de microni. Mai mult, la alin. 12 al Directivei se menţioneaza că trebuie luate în calcul orice efecte adverse ale înlocuirii.
Efectele adeverse ale înlocuirii vor fi foarte grave. Pungile de 50 de microni vor fi produse de slabă calitate pline de aditivi pentru a respecta grosimea impusă. Iar în final va fi un produs de slabă calitate care va fi folosit la fel ca o pungă de 15 microni.
Ca alternativă, suntem de părere că o soluţie viabilă ar fi punerea la punct a unui sistem funcţional de reciclare al tuturor articolelor din plastic, întrucăt interzicerea pungilor din plastic nu rezolva aceasta problemă în România.
Astfel, considerăm ca trebuie pus la punct un sistem de colectare/reciclare a pungilor şi a ambalajelor în general şi nu interzicerea lor.
Plasticul reciclat s-ar putea refolosi în producerea de noi pungi şi astfel s-ar putea crea un ciclu controlabil şi sustenabil pe termen lung.
Comercianţii ar putea fi obligaţi să primească pungile folosite la cumpărături şi să restituie clienţilor taxele de mediu, dacă pungile ar fi returnate în vederea reciclării.
Octavian Simion este reprezentant al firmei Total Gama Prod, care produce şi distribuie pungi personalizate, pungi din plastic sau biodegradabile.
