Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank, răspunde celorcare au comentat pe site la articolul publicat în ediţia demiercuri a ZF, "De ce nu se pot împrumuta românii în eurola o rată a dobânzii de 4%".
Sunt foarte incurajat de reactiile la "punctul meu de vedere"afisate pe site-ul ZF si le multumesc tuturor pentru ca au avutrabdarea sa-l citeasca si apoi pentru ca au intrat in profunzime siau avut comentarii. Eu nu m-am asteptat nici pe departe sa convingsau sa impun punctul meu de vedere. Eu am descris numai mecanismelede functionare a pietei banilor, costuri si beneficii, luareadeciziilor de finatare cu trimiteri la preturi de referinta. Darproblema discutata este mult mai complexa si nu poate fi expediataprintr-un simplu articol. De aceea, si reactiile sunt numeroase sidiverse. Dar ar trebui sa plecam de la citeva premize:
(1) Eu nu am abordat comportamentul individual al unor banci,care pot sa abuzeze de pozitia de piata, de stadiul de dezvoltare apietei, de infrastructura de piata precara, de lipsa concurentei sipresiunea consumatorilor etc. Dar acestea pot influenta marginalpreturile si dobinzile, nu fundamental insa. Dobinzile sunt "injurul" a ceea ce am incercat sa simulez ca mecanism de functionare(plus/minus 1%?), dar nu de la 1 la 5 procente. Eu cred ca acestexercitiu pe care il facem acum este util pentru piata si pentruconsumatori, pentru ca va aduce imbunatatiri sau va eliminadistorsiuni majore ("o crestere de 35% a dobinzii dupa primul actde contract" - Sorin). Si sunt de acord ca " suntem in Europa,creste si concurenta si gradul de informare a populatiei, si vetida credite ca in vest la 4-5% dobinda, maxim" (Mihai), dar nusintem inca acolo. Este si sensul invitatiei mele sa ne uitam noi,romanii, la progresul Romaniei ca sa depindem de noi si nu destraini. Amintiti-va cum aratau serviciile bancar in urma cu 15ani? (majoritatea nu puteti, dar intrebati-va parintii). Cum operauaceleasi banci in anii 90 si acum. Cita presiune concurentiala aupus bancile straine pe mediul bancar romanesc. De ce nu le vedetisi pe cele bune? Care era presiunea si informarea clientilor atuncisi acum (apropos, ING a lansat un site de informare si "pregatirefinanciara" Ezonomics!).
(2) Eu nu am abordat relatia dintre "preturile pietei","dobinzile de referinta" si profitul bancilor. "ING Romania ainregistrat in 2009 un profit brut de 19,8 milioane EUR"(Danutz)cind "majoritatea agentilor economici au avut de suferit" daruitatti probabil ca acest profit al ING a fost in scadere masivfata de anul precedent si ca noi am administrat active de cca 3miliarde EUR. In termeni de rentabilitate (return on assets) vorbimde un profit de ... 2%? Ce insitutie economica supravietuieste sise dezvoltaa cu acest profit? "Raportati cistiguri uriase de40-80%, 2007 150-200% ... jefuiti (Mihai) La ce ne referim? Laanumite cresteri de la an la an (exceptionale) cind si volumele decredit au crescu exceptional, riscurile si costurile au crescutetc. "Toate bancile straine fac profit dublu cu noi" (Alex) nu credca se verifica. Pur si simplu uitati-va atunci la bancile"romanesti". "Cum explicati profiturile uriase, comparativ cuprofiturile din tarile de origine" (Alex)- daca ING a facut aproape20 mil Eur in Romania (la o populatie de 20 milioane romani),potrivit rezultatelor bancii in Olanda sau Belgia profitul a fostsi de cca ...1 miliard EUR (la o populatie de 16 si respectiv 11milioane).
(3) Eu m-am referit exclusiv la dobinzile la Euro, o monedastraina, caare nu este reglementata sau influentata de autoritatilelocale, asupra careia nu poti interveni si care s-a implatatnefiresc in economia locala unde circula moneda nationala (banuiescca dobinzile de 35% sau 20% mentionate de Sorin si Mihai se referala RON). Aceasta presupune anumite beneficii
(EURIBOR) dar si multe riscuri si costuri suplimentare (prima derisc de tara (CDS) dar si cursul de schimb). Iar autoritateamonetara din Romania a facut efortori majore sa ofere o protectiedecenta din perspectiva cursului de schimb, altfel probabilimapctul ar fi fost si mai mare. Guvernele pot sa faca multe sareduca prima de risc si atunci noi toti vom beneficia.
(4) Ordonanta 50 - "vine sa corecteze anomaliile pe care chiaranumite banci le induc" (Consuela) si chiar as adauga "sastandardizeze" si sunt perfect de acord. "Nu este menita sadistorsioneze administrativ costurile finantarii retail" (Consuela)si are perfecta dreptate. Noi discutam care sunt asteptarile("sansa romanilor de a se imprumuta in Euro la 4% - ZF) si astadiscutam. Am incercat sa explic de ce nu trebuie sa ne asteptam laasta (si eu sunt client de banca si am credit ipotecar la aceeasirata a dobinzii ca toti clientii bancii). Toate bancile strainerespecta si trebuie sa respecte cadrul legislativ dintr-o tara,inclusiv din Romania ("bancile se opun unei legi corecte" - Tibi,sau "ordonantaa este favorabila clientilor si nu bancii" - Alex").Eu as zice ca ordonanta, interpretata corect, este in favoareapietei si este binevenita. Autoritatile au grija sa creeze un mediustimulativ si sustenabil, pe termen lung, sa atraga investitiile sisa creeze prosperitate. De aceea sunt de acord ca "bancile nu aufost fortate de simtul civic foarte dezvoltat sa vina in numar atitde mare si sa fac afaceri in Romania" (Tibi), dar in momentul incare acte normative ar impiedica orice societate sa-si realizezevenituri profitabile, atunci fie da faliment ("mai mult de jumateveti falimenta" - Mihai, sau se retrag de pe piata ("aia din vestau vazut o vaca de muls in Romania" - Mihai) si atunci cinebeneficiaza? S-au mai vazut tari in care autoritatile au luatmasuri impotriva investitorilor straini (Venezuela, Iran, Cuba etc)si traiesc mai bine acum cetatenii lor? De aceeea autoritatile seconsulta cu partenerii economici si sociali si inceraca sa mentinaun echilibru in beneficiul tuturor. Evident ca din aceastaordonanta consumatorii au de cistigat.
(5) CDS (Credit Default Swap) - este o aproximare a riscului lacare se expune orice investitor strain care vine in Romania, dar nuse aplica automat la toate tranzactiile. "Nu inteleg de ce uneibanci, parte a unui grup international, i s-ar aplica CDS cindgrupul imprumuta global" (Mihai) este adevarat, dar sucursala dinRomania (ca si alte entitati din
strainatate) este tratata separat ca lichiditate si finantare(supusa si normelor locale) in cazurile de "imprumut" saudeschidere a unor linii de finantare pentru portofoliul de creditela un "transfer price" care include primele de lichiditate siriscul valutar (potetiala suspendare a
convertibilitatii?) si formeaza "dobinda de referinta interna" nuidentica dar apropiata de CDS. De fapt este o rata de dobinda medieprovenita din mai multe surse de finantare, la costuri diferite side proveniente diferite (bancile mama nu pot imprumuta nelimitatfilialele/sucursalele!). De asemenea, acordand credite prin filialadin Romania orice banca isi asuma riscul de tara (costul eimplicit). Daca nu tine cont de el, piata o va penaliza si vasuferi pierderi majore atunci cand situatia din tara unde a datcredite se deterioreaza masiv. Practic, nicio entitate care efiliala unei banci de afara nu poate acorda credite "sub piata",nivel care include si riscul de tara. Daca ni se pare ca asa ceva eposibil, inseamna ca nu credem in piata libera si trebuie saregandim multe altele...
Aceste costuri nu sunt opace, ele se pot citi in situatiilefinanciare ale bancilor depuse la autoritatile monetare si fiscale(bilant, balanta). "de ce se adauga CDS la orice? Cine a inventataxioma asta?"(Mihai), "care este autoritatea dereglementare/supraaveghere la nivelul UE in ceea ce priveste CDS?"CDS nu se adauga la orice, insa este o modalitate de a cuantificariscul pe piata libera (europiete), nereglementata. Nimeni nu poatesa intervina pentru ca el exprima 'o prima de asigurare' pe care oentitate straina o plateste pentru a se proteja impotriva riscului,in incercarea de a-si proteja deponentii (cei care au economisitEUR in strainatate si sunt dispusi sa-i plaseze in Romania). Darnivelul CDS se se coreleaza cu mai multe variabile. Una din eleeste rata dobinzii la titlurile de stat pe care am incercat sa oexplic. Dar atragerea banilor pe pietele financiare poate fi vazutasi prin prisma celor care au surplusuri sau economii
(investitorii) si, tot pe legea vaselor comunicante, la o rata adobinzii de 4% in Romania si 1% in Germania venitul net (corectatcu nivelul de risc) este comparabil sau acelasi. Dar sunt si altifactori care influenteaza investitiile financiare.
(6)"Ati vazut vreun credit care a scazut?" (Gabriel) - da,dacasuntei client ING (si inteleg ca sunteti din moment ce ati trimis oscrisoare), trebuie sa fi primit un mesaj in iunie cind am scazutrata dobinzii la Euro si zilele acestea, cind a scazut ratadobinzii la lei. Si aceasta este tendinta. Dar ea nu depinde atitde Euribor (desi este la un minim istoric si va creste), ci maimult de "riscul de tara", care este mai mult in miinilenoastre.
"Traim in Romania si din acest motiv vom fi sclavi pina ce celatetari civilizate vor decide altfel" (Maia) exprima exact filozofianoastra mioritica (noi suntem buni, ceilalti ne pedepsesc si astane este soarta) pe care nu cred ca generatia tinara o maiimpartaseste. Soarta noastra este in miinile noastre. Nu trebuieexagerat cu cit se imbogatesc altii pe seama noastra ("jefuiti" -Mihai, "camatarie, Nutu camataru e mic copil" - Sorin, "camatariverosi, cu acte in regula" gd200902 etc). De ce noi toti nu nepropunem si nu ne ambitionam sa devenim o "tara civilizata"? Stiatica, Coreea de Sud este in Grupul 20 (tari dezvoltate) cind erau"sarantoci" dupa al 2-lea razboi mondial? Avem la indeminaa"convergenta reala" in UE.
Am vrut sa termin pe un ton optimist. Stiu ca nu le-am raspunstutror si imi cer scuze. Ma ofer sa gazduiesc o discutie maidetaliata, fata in fata, cu voi toti si cu altii care au opinii sipe care le putem schimba. Dati-mi de veste. Insistati silamuriti-va. Nu faceti nimic fara sa intelegeti complet,
Si va multumesc tuturor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
