În ultima perioadă am auzit tot mai multe opinii legate de discountul de tranzacţionare a acţiunilor Fondului Proprietatea şi a celor cinci SIF-uri, una dintre ele fiind expusă în Ziarul Financiar de Claudiu Negrişan, director la firma de consultanţă Soar Turnaround Management şi apoi reiterată şi de alţi oameni din piaţă potrivit cărora fiecare leu investit de aceste fonduri, fie din profit sau din aporturi ale acţionarilor, îşi pierde valoarea şi se transformă imediat în pierdere de 40-50% pentru acţionari din cauză că leul investit va mai valora doar 0,5 lei - 0,6 lei pe bursă.
De vină ar fi, în opinia lor, discountul semnificativ la care se tranzacţionează acţiunile SIF-urilor şi Fondului Proprietatea faţă de activele pe care acestea le gestionează.
Mai concret, 1 RON VUAN (valuare unitară netă pe acţiune) valorează în prezent pe bursă circa 0,51 RON în cazul FP şi între 0,41 RON şi 0,59 RON în cazul celor cinci SIF-uri.
De unde şi concluzia că aceste vehicule de investiţii nu ar trebui să deruleze investiţii şi să distribuie tot profitul către acţionari pentru că investiţiile pe care le fac aduc mai mult pagubă acţionarilor. Eventual activele lor să fie lichidate la 1 RON şi distribuit acel leu către acţionari care ar câştiga astfel diferenţa, de 0,4 - 0,6 RON, dintre preţul de pe bursă şi valoarea contabilă a activelor.
Această gândire are însă o hibă pentru că în practică SIF-urile şi FP pot folosi acel RON să cumpere active mai mari de un RON, poate chiar de 2-3 RON pentru că, ne place sau nu să credem, majoritatea companiilor sunt evaluate sub valoarea activelor nete (valoare contabilă) din cauza condiţiilor economice vitrege atât de pe plan intern, cât şi extern. Dau numai un exemplu: la cotaţia din prezent a acţiunilor Compa cineva ar putea teoretic să cumpere activele nete ale producătorului de piese auto în valoare de 303 mil. lei cu 90,6 mil. lei, cât valorează compania pe bursă. Sunt de părere că nu leul adus de acţionari în fonduri sau reinvestit se tranzacţionează cu discount pe bursă, ci activele neperformante deja existente în cadrul acestor societăţi. Spre exemplu, în calculul activelor Fondului Proprietatea de la 31 decembrie 2011 Hidroelectrica era evaluată la nu mai puţin de 3,9 miliarde de euro (cât este valoarea contabilă a companiei) în condiţiile în care producătorul de energie abia a realizat anul trecut un profit de 2 mil. euro şi anul acesta nu aşteaptă un câştig mai mare de 10 mil. euro. Aţi plăti 3,9 miliarde de euro pentru o companie care face profit de 2-10 mil. euro pe an ? Nici investitorii de pe bursă. Din această cauză indicatorul valorii activului net al fondului poate crea o imagine falsă investitorilor. Rezultatele Hidroelectrica vorbesc de la sine despre discrepanţa uriaşă care există între "averea" de 3,5 miliarde de euro a Fondului Proprietatea pe care încearcă să o promoveze administratorul Templeton şi realităţile economice ale "perlelor" energetice din portofoliul fondului care îşi găsesc ecoul în cotaţia mică de pe bursă. De asemenea, dacă acţionarii nu vor permite administratorilor SIF şi Templeton să realizeze investiţii pentru restructurarea portofoliului, aceştia nu pot să aibă pretenţii privind obţinerea unor rentabilităţi ridicate. Vânzarea de active dintr-un portofoliu se poate face şi de către un lichidator, nu este nevoie de un administrator de fond plătit cu câteva milioane de euro pe an pentru acest lucru.
Ideal ar fi ca SIF-urile şi Fondul Proprietatea să identifice oportunităţi de achiziţii de active ieftine şi să realizeze investiţii în timpuri dificile precum perioada pe care o traversăm în prezent, iar atunci când condiţiile economice se îmbunătăţesc să le valorifice pentru obţinerea unor profituri consistente. Fuga acţionarilor după bani care fac presiuni asupra managementului acestor fonduri să lichideze activele nu poate avea efecte pozitive decât pe termen scurt, deşi şi acestea sunt discutabile. Motivul este că singurele active pe care fondurile le pot lichida în condiţiile actuale la valoarea din contabilitate sunt cele foarte profitabile, cum este cazul Petrom, care oricum nu merită vândute.
Nivelul de performanţă atins de Petrom anul trecut, adică un randament al activelor nete de 17,8%, abia permite acţiunilor companiei să se tranzacţioneze pe bursă uşor peste valoarea lor contabilă (1,12 P/B -preţ raportat la valoare contabilă).
De cealaltă parte, SIF Oltenia (SIF5), spre exemplu, a realizat anul trecut un profit net de 83,45 mil. lei la active nete în gestiune de 1,65 miliarde de lei, adică un randament al activelor puţin peste 5%. Din cauza profitabilităţii reduse investitorii nu sunt tentaţi să ofere un preţ apropiat de valoarea activelor acestor societăţi aşa cum se întâmplă în cazul Petrom, iar performanţa celorlalte SIF-uri nu diferă cu mult, acestea fiind îmbunătăţite în 2011 în mod artificial ca urmare a vânzării pachetelor pe care le deţineau la BCR.
Fondul administrat de Templeton stă chiar mai prost decât SIF-urile la acest capitol, realizând anul trecut un profit de 543,8 mil. lei la active în gestiune 16 miliarde de lei, care se traduce printr-un randament foarte redus, de 3,4% şi care de asemenea nu justifică tranzacţionarea acţiunilor la o valoare apropiată de valoarea contabilă.
Cauzele profitabilităţii reduse sunt multiple şi foarte greu de asociat cu eficienţa administratorilor pe de o parte din cauza lipsei transparenţei dar şi a particularităţilor acestor fonduri, ale căror active au fost practic moştenite atât în cazul SIF-urilor cât şi a Fondului Proprietatea.
În concluzie, fără o creştere puternică a profitabilităţii la nivelul fondurilor prin investiţii eficiente, îmbunătăţirea condiţiilor economice, care să contribuie la creşterea rezultatelor companiilor din portofoliul lor, sau transparentizare (la SIF-uri şi companiile de stat din portofoliul FP prin listări), discountul acţiunilor faţă de active nu are cum să se îngusteze semnificativ indiferent de deciziile acţionarilor de lichidare a unor active din portofoliu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
