Opinii

Nu ştiu dacă premierul realizează, dar de el depind şi bugetele a 600.000 de companii cu 3 milioane de angajaţi

Nu ştiu dacă premierul realizează, dar de el depind...

Autor: Cristian Hostiuc

06.10.2013, 19:58 4350

Nu ştiu la ce lucrează şi ce-i preocupă acum pe premier sau pe miniştri, dar ştiu că toţi cei din mediul de business, începând de la acţionari, directorul general, directorul financiar şi până la cei care introduc ipotezele şi datele, lucrează la planurile de afaceri şi bugetul pe 2014. Din execuţia acestor planuri de afaceri şi a bugetelor din fiecare companie ministrul finanţelor încasează taxele şi impozitele pe care guvernul le cheltuieşte apoi ca şi cum acele venituri le-ar produce sau ar fi rezultatul ideilor sau muncii lui.

Înainte ca firmele să înceapă să-şi construiască business plan-urile pe 2014 ar fi trebuit ca guvernul în frunte cu premierul, ministrul finanţelor şi ministrul economiei să iasă în faţă şi să anunţe principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor aşa cum îi estimează ei în mod realist, nu punându-i copy şi paste din rămăşiţele de prognoze anterioare care nu sunt actualizate cu lunile. 700.000 de firme din România, mai mari sau mai mici, cu afaceri totale de 200 de miliarde de euro pe an şi care angajează 3 milioane de persoane depind de bugetul de stat şi nu prin prisma faptului că au afaceri directe cu statul. Toată lumea din business vrea să ştie acum, nu în ianuarie-februarie 2014, pe ce creştere economică merge guvernul Ponta la anul, cât vor fi cheltuielile, cât va fi deficitul, cât va fi inflaţia, cât va fi cursul valutar, ce proiecte de investiţii va finanţa guvernul, câţi bani (prin împrumuturi) vrea să ridice de pe piaţă, cât va fi salariul minim pe economie, cât vor fi contribuţiile sociale, asta ca să nu mai vorbim de toate taxele şi impozitele care trebuie plătite şi în ce cuantum.

Suntem pe 7 octombrie şi nu ştim nimic. Premierul Ponta încă se gândeşte cum va face cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: ori scade contribuţiile de asigurări sociale (CAS-ul) sau creşte baza salarială nesupusă impozitării. Deci până acum a avut la dispoziţie tot timpul pentru a face calculele şi a anunţa cum va merge anul viitor. Asta dacă nu rămâne aceeaşi situaţie, că nu ne-a lăsat FMI-ul să reducem taxele pe forţă de muncă. Până acum ar fi trebuit să ştim dacă salariul minim pe economie creşte la 1.000 de lei, aşa cum este promis politic, sau rămâne la 800 de lei. Se indexează pensiile cu rata inflaţiei? Dacă o asculţi pe Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, ce spune la televizor toate salariile şi pensiile cresc în România cu fiecare apariţie la TV.

Cei de la guvernare, şi aici mă refer la toţi cei care au avut puterea pe mână, nu numai guvernul Ponta, aruncă cifre în dreapta şi în stânga cu o asemenea uşuurinţă pentru că nu-i costă nimic şi nu răspund deloc pentru speranţele pe care le declanşează în rândul salariaţilor sau pensionarilor sau în rândul antreprenorilor care trebuie să plătească CAS-ul sau celelalte impozite. Când directorul de HR se duce la directorul financiar cu bugetul de salarii pe 2014 ce calcule îşi face? Trece sau nu în buget scăderea de CAS de trei puncte procentuale care se discută de premier sau ministrul finanţelor sau cei mai importanţi lideri politici? Aceasta este o întrebare reală, nu un simplu enunţ politic.

Îşi trece o companie în buget creşterea salariului minim pe economie?

Dacă vrea să facă noi angajări, ce salarii şi taxe trece în buget, că declaraţiile politice nu ţin loc de cifre concrete?

Guvernul Ponta, ca de altfel şi guvernul Boc, constată că s-au redus investiţiile şi cele străine şi cele făcute de companiile locale. Dacă o firmă se duce la bancă să ceară finanţare pentru un proiect de investiţii, cum arată business plan-ul?  Cu mii de ipoteze de lucru? Dacă guvernul face aia, avem aceste cifre, dacă face cealaltă, sunt alte cifre, dacă nu mai dă bani la acele proiecte de investiţii, afacerile noastre scad cu x, dacă termină autostrada aia îmi reduc cheltuielile de transport cu atât şi tot aşa. Când o multinaţioanală locală cere bani de la centru pentru un nou proiect de investiţii ce spune, cum îl justifică, pe ce cifre se bazează, ce creştere economică ia în calcul, ce curs valutar foloseşte?

Nu ştiu dacă cei care guvernează România înţeleg cât de importante sunt aceste cifre pentru cei care sunt în lumea de business şi că ele trebuie livrate la timp pentru ca la rândul lor oamenii de afaceri, antreprenorii, directori financiari şi cei generali să se poată duce în faţa propriilor acţionari, în faţa bancherilor sau a finanţatorilor şi să susţină bugetul unei companii, un business plan, să susţină sau nu un anumit nivel salarial al angajaţilor, să propună noi angajări, sau dimpotrivă restructurări. Pentru companiile private şi mai ales pentru cei care lucrează în ele toate aceste lucruri sunt extrem de importante pentru că din asta trăiesc ei şi familiile lor. Premierul constată acum că băncile nu mai au profit  pentru că BNR a schimbat regulamentele la provizioane şi că statul nu are pe ce să pună impozit, deci nu mai are venituri. Deci „nu e vina guvernului şi nici a BNR până la urmă“ că statul o să încaseze zero lei, spune Ponta. Dacă guvernul, şi nu numai cel condus de Ponta, ci şi cele anterioare, împreună cu BNR s-ar fi implicat în curăţirea la timp a sistemului bancar poate la buget nu s-ar fi strâns zero lei. Şi poate nu s-ar fi retras bănci din România.

O fi importantă lupta pentru procurori, pentru Cotroceni, pentru „ciolan“, dar mai important pentru România, pentru cei care plătesc taxe şi impozite, pentru salariaţi, este să ştie la timp cum arată bugetul pe 2014, cursul valutar, salariul minim, CAS-ul, proiectele de investiţii sau creşterea economică.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO