Încurcătura provocată de rezultatele sub estimări ale veniturilor la bugetul consolidat al statului pe 2016 arată ce volatilă a rămas, după 20 de ani de reforme şi restructurări, execuţia bugetară.
Sub orice ministru de finanţe şi sub orice partid de la putere, cu Gheorghe Gherghina sau nu la comandă - cel numit „tatăl“ bugetului timp de un deceniu, cât a fost secretar de stat responsabil cu bugetul, acum fiind în boardul BNR – ultimele două-trei luni din anul fiscal creează de fiecare dată surprize.
În acest caz, deşi la rectificarea din noiembrie guvernul Cioloş prevedea venituri de 236 miliarde de lei pe 2016, iată că anul se încheie, conform estimărilor iniţiale, cu venituri de doar 222 miliarde de lei. Diferenţa de 14 miliarde de lei este semnificativă şi încurcă planurile noului guvern de a porni de la un buget de 253 miliarde de lei pentru 2017.
Problema este că aici nu este nici rea-voinţă şi nici cinism din partea vechiului guvern care să fi dorit să încurce planurile celui nou de a împărţi banii, ci de veşnica incapacitate administrativă a Finanţelor şi în general a autorităţilor publice centrale şi locale de a lucra cu estimări realiste, atât pe partea de venituri cât şi pe partea de cheltuieli.
Cu toate programele de formare profesională, cu tot nivelul de salarizare (salariul mediu net în luna septembrie 2016 pentru toţi cei 1.270 angajaţi din Ministerul de Finanţe, inclusiv şoferi şi muncitori necalificaţi, era de 4.896 de lei, conform mfinante.ro), funcţionarii din Finanţe nu sunt în stare să pună pe masa şefilor lor lucrări realizate cu grad înalt de profesionalism, ci pur şi simplu merg la ghici cu prognozele chiar şi de pe o lună pe alta.
Cum este posibil ca în 23 noiembrie 2016 să estimezi că vei avea venituri la bugetul general consolidat de 48 de miliarde de lei în noiembrie şi decembrie 2016, iar în execuţie acestea să fie de doar 34 miliarde de lei, adică cu 30% mai mici?
Pentru că în 23 noiembrie se cunoştea execuţia pe octombrie. Pe primele 10 luni din 2016 veniturile fuseseră de 188 miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei sub cele 192 miliarde de lei la 10 luni 2015. ŞI totuşi, în proiectul de rectificare se estimează venituri de 236 miliarde de lei pentru 2016, mai mari cu 3 miliarde de lei decât în 2015!
ŞI iată că doar două luni sunt suficiente să dea peste cap un an întreg de încadrare în parametri.
Unde au zburat 14 miliarde de lei, de ce nu s-au realizat ca venituri, pe ce bază au fost făcute aceste estimări şi care a fost raţiunea pentru care lucrarea a fost înaintată secretarului de stat, ministrului, care a supus rectificarea aprobării guvernului?
Ce spun directorul general al Direcţiei Generale de Sinteză a Politicilor Bugetare şi cei 45 de oameni ai săi – directori adjuncţi, consilieri şi experţi superiori, principali şi debutanţi - despre această diferenţă flagrantă între veniturile estimate şi cele realizate în noiembrie şi decembrie 2016?
Ce argumentaţie a avut? Pe ce s-a bazat? Unde este lucrarea expertului, a consilierului, cine i-a dat viza şi pe ce bază? Că un astfel de document urcă la vârf cu 7-8 semnături pe el şi de asta există ierarhii şi oameni cu competenţă în bugetare, cu experienţă de decenii într-o materie, este adevărat, nu foarte simplă.
Vor spune că este unanim acceptat ca în ultimii ani să se jongleze cu veniturile de la UE şi cheltuielile aferente. Dar nu se ştia în noiembrie 2016 gradul de absorbţie din 2016? Se spera la minuni în două luni?
La octombrie erau venituri de la UE de 3,3 miliarde de lei – puteau ajunge la 12,8 miliarde de lei în doar două luni, aşa cum era estimat în proiectul de buget rectificat? Nu, şi ca dovadă închiderea s-a făcut pe încasări de la UE de 4,4 miliarde de lei.
Poate că fiecare funcţionar din Finanţe are pe masa sa teancuri de lucrări care stau să fie rezolvate, poate că administrarea la virgulă a unui buget de 50 miliarde de euro nu este simplă, dar iată cum o rotiţă care nu funcţionează cum trebuie poate da peste cap o întreagă ţară.
Culmea este că noul guvern, la prezentarea proiectului de buget în campania electorală, s-a bazat deja pe venituri mai mici pentru 2016 - de 228 miliarde de lei, semn că avea ceva informaţii din interior asupra supra-estimărilor de la rectificare - dar nu a fost destul de prudent.
S-a „aruncat“ pe estimări care s-au dovedit, în doar două luni, complet lipsite de realitate şi a construit tot programul său pe venituri de 253 miliarde de lei pentru 2017. La doar 222 miliarde de lei venituri realizate în 2016, nu mai stă deloc în picioare acest nivel, deci toate alocările prevăzute trebuie rectificate.
Aici este o altă problemă. Este ilogic şi împotriva a tot ceea ce s-a întâmplat în perioada 2007-2009 să apeşi „la blană“ pedala deficitului bugetar spre 3% pe un trend de creştere economică. Pentru ce să iei atâta risc, să nu ai cel puţin 1% din PIB marjă de manevră? Este valabil şi pentru bugetul din 2016, şi pentru cel din 2017.
Poate că studenţii merită burse mai mari de 50 de lei, medicii rezidenţi şi profesorii debutanţi să câştige mai bine, dar pentru ce să arunci cu majorări salariale (de 20%!, substanţiale) pentru funcţionarii din primării şi din Casele de Sănătate?
Când acolo trebuie să tai drastic din cauza ineficienţei - cheltuieşti 30 de lei să strângi 100 de lei din taxe locale, aşa după se întâmplă de exemplu la Sectorul 4 din Bucureşti - , pentru ce să arunci cu banii tocmai în cei care consumă fără să producă?
Să nu vinzi pielea ursului din pădure, spune un proverb. Este perfect valabil pentru situaţia de faţă. Mai ales când nici măcar nu eşti tu vânătorul.
