Opinie Cristian Hostiuc: Fondul Proprietatea, basmul care va readuce (sau nu) interesul pentru România

16 ian 2011 Autor: Cristian Hostiuc

Listarea Fondului Proprietatea la Bursă va fi testul începutului de an nu numai pentru piaţa de capital, lihnită de foame, investitori, acţiuni noi şi tranzacţii, ci şi testul pentru economie, respectiv capacitatea de a reintra în atenţia investitorilor şi a investiţiilor, indiferent de unde sunt ele, locale sau din afară.

În ultimii doi ani, atât investiţiile interne, cât şi externe s-au prăbuşit. Fie că este antreprenor mic, fie că este mare companie, toată lumea a tăiat investiţiile. Banii, atâţi câţi mai puteau fi obţinuţi şi încasaţi dintr-o piaţă care îşi reducea continuu consumul, au fost folosiţi pentru asigurarea plăţii cheltuielilor curente - salarii, furnizori, datorii, totul la limită numai ca afacerea să supravieţuiască. Puţine firme au lansat noi servicii şi produse sau au construit noi capacităţi de producţie.

Dincolo de lipsa finanţării şi reducerea pieţelor la antreprenorii români, pentru că băncile au închis robinetul creditelor plus că le-au scumpit, nici multinaţionalele, care sunt pline de bani luând chiar locul băncilor, nu au riscat să investească într-o economie care scade de 27 de luni. Cei mai mulţi executivi nu riscă să vină în faţa acţionarilor şi să ceară bani pentru noi investiţii când aproape toate cifrele macroeconomice sunt cu minus în faţă. Toată lumea aşteaptă ca de undeva "cineva"- sectorul privat de la Guvern, Guvernul de la firme, brokerii de la Bursă, Bursa de la brokeri, şi tot aşa- să aducă minusul pe plus. Şi după aceea să vină şi ei cu contribuţia lor.

Fondul Proprietatea, având în patrimoniu acţiuni şi companii de 3,5 miliarde de euro, este cea mai mare listare la Bursă din istoria României. Teoretic, pe piaţa oficială intră liber la tranzacţionare acţiuni în valoare nominală de 2 miliarde de euro, cu o valoare de piaţă de 1 miliard de euro, având în vedere că pe piaţa gri acţiunile erau tranzacţionate la 50% din valoarea nominală.

Fondul Proprietatea, creat la finalul lui 2005 pentru despăgubirea foştilor proprietari cărora li s-au naţionalizat activele în urmă cu 50 de ani, dar care a ajuns în doar 3 ani una dintre cele mai mari oportunităţi de câştig pentru politicieni şi oamenii acestora, va fi barometrul care va indica în primul trimestru unde se află România pe radarele externe. Dacă poate trece de la o investiţie riscantă la începutul unei perioade de creştere.

Din 2008 încoace probabil că mai mult de 3.000 de investitori atât români, cât şi străini au riscat să cumpere acţiuni la Fondul Proprietatea de pe piaţa gri, plătind bineînţeles şi un preţ mai mic faţă de valoarea nominală, între 0,18 şi 0,55%.

Acum toţi aşteaptă listarea la Bursă pentru a putea să-şi vândă acţiunile valului doi de investitori, în special celor străini, care au bani de plasat . Între 200 şi 700 de milioane de euro aşteaptă să se facă între 1,5- 2 miliarde de euro cam într-un an. Câştig brut. Că statul ia 16%. Orice sută de milioane de euro noi care va intra în piaţă în acţiuni Fondul Proprietatea înseamnă foarte mult. Va elibera o sută de milioane pentru alte investiţii/afaceri şi va ridica în sus valoarea altor actiuni, care zac de doi ani într-un simplu tabel statistic al Bursei.

Testul Fondului Proprietatea va fi un reper pentru stat ca să-şi vândă - sau nu- pe Bursă acţiunile pe care le deţine la Petrom, Romgaz, Transelectrica, Transgaz, titluri visate de orice investitor mare.

Dacă noul val de investitori va înghiţi acţiunile Fondului Proprietatea care sunt pregătite acum la vânzare de cei care în urmă cu trei ani au riscat şi au cumpărat, atunci reintrăm pozitiv în atenţia pieţelor financiare, care nu se vor mai uita "chiorâş" la România. Peste noapte, România va deveni/redeveni o oportunitate, iar rapoartele de analiză şi analiştii sigur vor găsi ceva pozitiv în economia noastră care să pună în faţă astfel încât să treacă de la "sell" la "buy". Polonia a fost o poveste frumoasă în ultimii doi ani pentru că a ştiut să se vândă în faţa investitorilor. Şi a rezistat în faţa crizei. Acum România poate deveni noua poveste frumoasă a zonei. Iar cei care au banii pe mână au nevoie de basme ca să justifice de ce plasează fondurile într-o ţara sau alta.

Chiar dacă aceasta trecere de acţiuni de la un investitor la altul, dintr-un portofoliu în altul în câteva secunde printr-un calculator, nu înseamnă că se va face direct o nouă fabrică sau vor crea 100 de locuri de muncă, mesajul este cel mai important. Ecranele Reuters şi Bloomberg vor putea consemna ceva pozitiv, după doi ani numai de ştiri negative.

Dacă iese bine cu Fondul Proprietatea, urmează acţiunile mari, cu Petrom şi Romgaz în frunte, plus celelalte care înseamnă peste 1 miliard de euro. Iar pasul următor este ca antreprenorii români, doborâţi de criză şi datorii, să încerce să-şi vândă pe Bursă o parte din afacere pentru a face rost de noi bani pentru reluarea investiţiilor. Pentru mulţi oameni de afaceri români asta va fi singura cale de a putea merge înainte şi a ţine pasul în piaţă cu multinaţionalele şi cu companiile străine. Aşa s-a finanţat şi a crescut Banca Transilvania sau Impact.

Şi două ştiri de început de an care înseamnă mult. Portland, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de clădiri de birouri, care operează în România de mai bine de un deceniu, a reînceput să cumpere terenuri (a luat de la Gigi Becali un teren în Pipera cu 10 milioane de euro, lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu), pentru a începe construcţia unei noi clădiri de birouri. În 1999 în plină criză economică în România, cu minerii la porţile Palatului Victoria, Portland s-a apucat să facă Opera Center, una dintre primele clădiri de birouri din Capitală. Putea atunci, în 1999, să spună cineva că peste doi ani vom începe o lungă perioadă de creştere economică, iar investitorii străini vor trimite aproape 50 de miliarde de euro spre România? Dacă Portland, un investitor care face afacerea şi apoi o vinde investitorului pe termen lung, începe construcţia la noua clădire el este sigur că peste doi ani, când va fi gata, va avea chiriaşi. Fie investitorii actuali de pe piaţă îşi vor extinde afacerile, fie vin alţii noi şi trebuie să le dai un loc unde să stea.

Şi a doua ştire: în şase luni, de când s-a listat, investitorii străini au devenit acţionari majoritari la Bursă. Brokerii români au vândut pentru a face rost de bani ca să-şi ţină afacerile în viaţă, iar fondurile străine au cumpărat. Şi nu au intrat acţionari la Bursa de la Bucureşti degeaba.