Opinii

Opinie de Sorin Grindeanu, Preşedinte ANCOM: DE CE ARE ROMÂNIA NEVOIE DE 5G

Lumea întreagă se pregăteşte de o nouă revoluţie industrială. Cea de-a patra. Iar România nu poate rămâne în urmă.

Opinie de Sorin Grindeanu, Preşedinte ANCOM: DE CE ARE...

Autor: Sorin Grindeanu

02.10.2018, 08:06 2402

Trăim într-o lume în care discursul politic alunecă din ce în ce mai mult spre dezbinare şi izolaţionism. Paradoxal însă, nu am fost niciodată mai aproape unii de alţii ca acum. Niciodată, vieţile unor oameni din colţuri cu totul diferite ale planetei nu s-au întrepătruns şi influenţat reciproc atât de mult. Şi este doar începutul, căci ne îndreptăm spre o adevărată revoluţie a interconectării, în care totul va fi un mare ecosistem de conexiuni (între oameni, între obiecte şi între oameni şi obiecte).

Vom conduce maşini conectate la infrastructura rutieră, care ne vor putea spune, de exemplu, unde găsim un loc de parcare liber în oraş (dacă avem noroc să fie vreun loc liber, evident). Vom putea purta senzori care ne avertizează pe noi şi pe medicul nostru în cazul în care creşte riscul să suferim un atac de cord. Şi multe alte aplicaţii pe care acum nici nu ni le putem imagina.

Această transformare profundă va fi posibilă odată cu tranziţia către reţelele 5G. Toţi specialiştii sunt de acord că Inteligenţa Artificială şi Internet of Things vor cunoaşte o adevărată explozie cu ajutorul acestei noi tehnologii, care permite viteze mult mai mari decât cele actuale şi o latenţă aproape de zero, adică acces cvasi-instantaneu la informaţie. Estimările arată că până în 2020, în toată lumea vor fi cel puţin 20 de miliarde de echipamente conectate în IoT. Iar în 2035, când va fi atins potenţialul maxim al 5G, bunurile şi serviciile susţinute de această tehnologie ar urma să ajungă la o valoare totală de 12 mii de miliarde de dolari!

Ca preşedinte ANCOM, discut mereu cu omologi, colegi sau simpli utilizatori ai serviciilor de telecomunicaţii despre potenţialul 5G. Am auzit de multe ori că România nu are nevoie acum de astfel de tehnologii avansate, pentru că noi avem alte probleme, mult mai grave, de rezolvat. Nu avem canalizări, nu avem drumuri, rata de şcolarizare e mult prea mică. Aşa e, avem foarte multe probleme, dar tehnologia nu este obstacol în calea rezolvării lor, ci, din contră, facilitează progresul şi dezvoltarea. În mod special, cred că introducerea 5G poate ajuta la reducerea decalajelor dintre rural şi urban.

Prioritatea instituţiei pe care o conduc, dar şi a mea personal este ca România să fie în prima linie a ţărilor care adoptă această tehnologie. Anul viitor, ANCOM va organiza licitaţia pentru banda de 700 MHz, destinată 5G. De ce este importantă această bandă? Ei bine, tocmai pentru că are o serie de caracteristici care o transformă într-o resursă valoroasă pentru furnizarea unei acoperiri universale, în special în zonele care pun probleme de rentabilitate economică, precum cele rurale, montane sau cele greu accesibile. Imaginaţi-vă o nouă metodă de şcolarizare a copiilor din sate izolate, care ar putea participa virtual la cursuri cât se poate de reale, inclusiv cu posibilitatea ca elevul aflat acasă să poată primi întrebări şi să-i şi răspundă educatorului în timp real. Sau o aplicaţie prin care medicii vor putea diagnostica de la distanţă pacienţi aflaţi în zone mai greu accesibile.

Sună SF? Nu este. Nu mai departe de luna iulie a acestui an, am avut onoarea de a conduce lucrările celui de-al 18-lea Simpozion Global al Reglementatorilor, cu tema ”Noi frontiere în reglementare”. În cadrul evenimentului, reprezentanţi ai autorităţilor din lumea întreagă, ai industriei şi ai comunităţii ştiinţifice au discutat despre oportunităţile şi provocările pe care le presupun noile tehnologii. Una dintre cele mai interesante luări de cuvânt a fost cea a doamnei Anastassia Lauterbach, autoarea volumului The Artificial Intelligence Imperative. Doamna Lauterbach spune că internetul a transformat deja 20% din economia globală, iar Inteligenţa Artificială va revoluţiona restul de 80%.

Suntem gata pentru aceste noi realităţi? Pentru potenţialul lor uriaş dar şi pentru riscurile pe care implică ele? Sunt întrebările de bază pentru care caută răspuns acum autorităţile de reglementare din toată lumea. În Foaia de parcurs 5G pentru Europa, adoptată anul trecut de Comisia Europeană, Uniunea îşi propune ca cel puţin un oraş mare din fiecare stat membru să fie conectat la 5G până în 2020. Iar noi facem toţi paşii pentru a ne încadra în aceste ţinte.

În cadrul ANCOM, în paralel cu pregătirea licitaţiei pentru atribuirea frecvenţelor, lucrăm, alături de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, la Strategia Naţională pentru 5G, pe care o vom lansa până la sfârşitul acestui an. Un document care va conţine poziţia României în vederea susţinerii tranziţiei către această tehnologie. 

Transformarea generată de 5G este pe cale să se producă, însă, realist vorbind, mai avem de aştept până îi vom simţi pe deplin efectele. Cea de-a patra revoluţie industrială nu va fi bruscă, dar ne va schimba vieţile în moduri pe care acum nici nu le bănuim. E responsabilitatea noastră, ca cetăţeni ai lumii, să fim pregătiţi.

Sorin Grindeanu este preşedintele Autorităţii de Reglementare şi Administrare în Comunicaţii (ANCOM)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO