Opinii

Opinie de Sorin Pâslaru, ZF: Două veşti cu adevărat proaste de la ING şi Nokia. Pierderea Clujului este de 50-70 mil. euro pe an

Autor: Sorin Pâslaru

28.04.2011, 23:50 3105

Prea puţin au vorbit media şi prea puţină energie au consumatautorităţile pentru a împiedica sau măcar a căuta să limitezedaunele a două veşti proaste ale începutului de an: plecarea INGServicii, cu 185 de angajaţi, şi a Nokia Cercetare de la Cluj, cu120 de angajaţi.

Prin închiderea celor două companii, clujenii pierd 300 delocuri de muncă dintr-un foc, dintre care jumătate de înaltăcalificare, foarte probabil plătite cu peste 1.000 de euro pe lună.Paguba este şi mai mare: ING Service Center Europe ar fi trebuit săangajeze până în 2013 1.000 de oameni în total. Deci Clujul pierde1.400 de locuri de muncă (destul de) bine plătite. Aceasta înseamnănu numai 20-30 de milioane de euro anual care nu se vor mai vărsaca impozite, contribuţii sociale şi salarii nete plătiteangajaţilor şi alte câteva milioane de euro ca taxe pe profit saude altă natură.

Mai înseamnă şi un minus de câteva milioane de euro pe anplătite pentru închirierea clădirilor, alte milioane pentruservicii prestate de diverşi furnizori şi alte milioane de euro saupoate chiar zeci de milioane de euro pierdute indirect de companiicare vindeau maşini, case, mâncare sau haine salariaţilor celordouă companii.

Nu este exclus ca în total pierderea pentru Cluj să fie undevala 50-70 mil. euro pe an, ceea ce la un PIB al judeţului de 5 mld.euro în 2010 înseamnă peste 1%.

ING Service Center urma să se ocupe de operaţiunile financiare,de IT şi risc pentru diviziile ING din şapte ţări, nu numai dinEuropa Centrală şi de Est, dar şi pentru Spania şi Grecia. Lafoamea de joburi care există la ora actuală în Europa, mai ales înGrecia sau Spania (şomaj de 20%), probabil că vestea este cum nu sepoate mai bună pentru ei. Olandezii nu au dat prea multe explicaţiidespre motivul plecării, anunţat de altfel destul de brusc. Odecizie de la nivel central. O prezentare într-un board, poate nicimăcar în cel mai mare, zece powerpoint-uri, o şedinţă de două oresau poate nici atât şi gata, cut. Oricum, o decizie mult mai rapidădecât cea a implantării la Cluj. E mai greu să deschizi decât săînchizi. Au construit afacerea şi aveau planuri mari. 1.000 deangajaţi sunt mulţi pentru orice ţară. Un moment dificil, darbusinessul nu stă pe loc. Aşa cum azi Clujul sau România reprezintăo oportunitate, mâine poate să nu mai fie.

Şi mai complicat este cazul diviziei de cercetare a Nokia de laCluj. O dată, pentru că cei 120 de softişti sunt de alt nivel faţăde angajaţii ING Service, care urmau în principal să ţină evidenţapoliţelor şi a conturilor de pensie pentru unguri, polonezi saucehi. Apoi, pentru că jumătate din ei fuseseră preluaţi cu şapteani în urmă, în 2004, de la o companie clujeană de software,Softvision. De fapt, Nokia a cumpărat în 2006 la nivelinternaţional o companie americană de software, Intellysinc, carepreluase la rândul său o divizie a Softvision în 2004. Deci, spredeosebire de olandezii de la ING, care pot spune "noi am deschis,noi am închis", finlandezii au închis aici ceva ce nu deschiseserăei. Nu fusese o investiţie greenfield, ci o dezvoltare locală,care, iată, se opreşte.

Dar, ca şi în cazul ING Service, businessul nu stă pe loc. Şichiar aşa e. Firma locală de unde se desprinsese divizia,Softvision, are acum 450 de angajaţi faţă de 77 în 2005 şi vrea săajungă la 600 în 2012. Şi mai are şi un birou în San Jose,California. Ca această firmă probabil că mai sunt şi alţiproducători de soft în Cluj sau în restul ţării care caută oamenişi softiştii de la Nokia îşi vor găsi alte joburi. Dar era mai binepentru comunitatea locală să fie oameni noi, tineri, de exemplu,din Alba Iulia sau Turda, absorbiţi şi propulsaţi în business. Dacăse mai retrag încă două companii cu câte 200 de softişti fiecare,tinerii vor fi nevoiţi pur şi simplu să plece.

Ce poate face o ţară într-o asemenea situaţie? Care este caleade urmat? Răspunsul este simplu, deşi drumul este dificil:încurajarea businessului local.

Să pui pe piaţă resursa într-un produs, nu să faci din resursăun produs - oricare ar fi aceasta: oameni, bani, computere, mobilă,pământ, energie.

Istoria diviziei de cercetare Nokia de la Cluj în paralel cu ceaa companiei locale Softvision poate fi un exemplu. Problemaeste că, dacă este sigur că toţi ambasadorii din lume ai Finlandeiştiu de Nokia şi îi promovează interesele, nu este sigur că vreunambasador al României ştie de Softvision şi îi promoveazăinteresele.

Sorin Pâslaru este redactorul-şef alZF

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO