Socurile din aceasta iarna - oprirea gazului de la Est si a finantarii de la Vest - au reamintit statelor de la periferia Europei, adica din Balcani si din Europa Centrala si de Est, ca au vecini.
Miezul moale al Europei, locul de unde au plecat confruntarile secolului XX si epicentrul luptelor pentru influenta dintre imperii de la sfarsitul secolului XIX, este fortat in aceste luni sa se intoarca spre sine insusi.
Serbia a luat gaze la nevoie de la "prietenii" unguri, iar Bulgaria a suferit pentru ca nu are niciun fel de comunicare intre reteaua sa de conducte si cea a Romaniei, care a fost dispusa sa o ajute cand rusii au oprit gazul.
Abia acum si-au pus bulgarii problema ca gazul romanesc arde la fel de bine ca si cel al fratilor de ginta slava si ca le-ar trebui o conducta pe sub Dunare ca sa ajunga la el. Si ca ar mai fi bune macar inca doua poduri peste Dunare, pe langa cel a carui constructie a inceput intre Vidin si Calafat.
Romania, pe de alta parte, a relansat, pentru a nu stiu cata oara, proiectul Arad - Szeged, care ii va permite conectarea la reteaua vestica de gaze.
Suntem vecini, dar nu comunicam. Sunt mult mai multe curse aeriene intre Bucuresti si Paris decat intre Bucuresti si Belgrad sau Kiev. Capitalele, companiile, partidele, liderii si politicile tarilor apropiate noua, de la o ora sau doua de mers cu trenul, ne sunt mai putin cunoscute decat proiectele lui Obama sau declaratiile lui Sarkozy.
Paradoxal, Romania si Bulgaria s-au descoperit vecine alergand dupa integrarea in Occident. Abia dupa 1 ianuarie 2007, cand a fost pus in practica acordul de libera trecere la frontiera, ne-am dat seama ce ieftine sunt hotelurile de la Balcic si ce cafenele frumoase sunt la Ruse.
Teoria economica spune ca liberalizarea comertului intre doua tari apropiate ca putere economica poate avea efecte de crestere mai mari decat in cazul unei integrari intre doua economii intre care PIB per capita difera de la 1 la 10.
Beneficiile libertatii schimbului se vad cu ochiul liber in regiunile proxime geografic. Bulgarii au (re)descoperit puterea financiara a Bucurestiului si vin la shopping la Ikea, romanii cumpara electronice mai ieftine de la Ruse.
Atunci cand au pus la punct acordul de liber schimb pentru carbune si otel, prin Tratatul de la Paris din 1952, Franta, Germania, Italia si Tarile de Jos nu s-au gandit numai la pacea pe care o va crea integrarea economica europeana, dar si la avantajele practice ale economiilor de scara si ale competitiei libere intr-un spatiu mai larg.
Nu intamplator comertul intre Bulgaria si Romania a crescut de aproape patru ori in ultimii patru ani, de la circa 600 mil. euro la peste 2,2 miliarde euro anul trecut, fata de o crestere de 100% a comertului exterior al Romaniei.
Dupa stoparea gazului de la Est a urmat criza banilor de la Vest. Periferia estica a Europei s-a trezit pe prima pagina din Wall Street Journal si Financial Times caracterizata ca fiind zona de subprime a Europei, la mai putin de un an de cand tarile de aici erau descrise ca "tigrii din noua Europa."
Est-europenii au gasit (de fapt au fost fortati sa gaseasca, la fel ca si in cazul gazului) un nou prilej in care sa-si aminteasca ca sunt vecini.
Pentru prima data dupa 1990, guvernatorii bancilor centrale din Ungaria, Polonia, Cehia si Romania, tari care impreuna au peste 85 de milioane de locuitori si un PIB de aproape 1.000 de miliarde de euro, adica un sfert din cel al Chinei si de trei ori mai mare decat cel al Greciei, au luat o pozitie comuna fata de devalorizarea monedelor locale.
In continuare, la initiativa Poloniei, Ungaria, Romania, Cehia, Slovacia, Bulgaria si tarile baltice se vor intalni la Bruxelles duminica, 1 martie, inaintea summit-ului UE, pentru a stabili o pozitie comuna.
In rezumat, aceasta ar suna cam asa: noi am facut totul sa intram in Uniunea Europeana, am cumparat fregate, (v-)am vandut utilitatile, industria, bancile. Tindem spre euro, ca si Slovenia si Slovacia, care au adoptat deja moneda unica europeana. Acum ce facem, stricam targul?
Indiferent ce va fi in continuare, este sigur ca tarile din Europa de Est vor avea mult de invatat din experientele din aceasta iarna. Comertul si prosperitatea incep in piata de la colt, nu trebuie sa iei avionul sa-ti descoperi vecinii.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
