Recenta schimbare de guvern a amplificat entuziasmul tuturor partidelor politice pentru creşterea cât mai rapidă a salariilor bugetarilor. Această temă a revenit, obsesiv chiar, în aproape toate dezbaterile media din ultimele zile. Dezamăgitor însă, majoritatea ideilor vehiculate în aceste dezbateri au puţin în comun cu adevăratul fond al problemei. Două ar fi aspectele de menţionat aici, unul ce ţine de momentul aplicării acestei măsuri, iar celălalt legat de logica întregului raţionament economic.
Întrebarea pusă frecvent este dacă avem acum bani la buget pentru creşterea salariilor. Bineînţeles că pentru un economist această întrebare este irelevantă. Contează ca această creştere de salarii să poată fi finanţată permanent, nu numai din încasările obţinute într-un trimestru. Aceeaşi eroare s-a făcut în toamna lui 2008, tot înaintea alegerilor, când cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în ultimul trimestru cu un halucinant 150% în termeni reali! Ştim cu toţii ce a urmat. Ca şi atunci, şi acum economia României se pregăteşte să intre în recesiune. Şi chiar dacă deficitul bugetar structural este acum mai redus, spaţiul fiscal este mult mai restrâns decât în 2008, iar nivelul datoriei publice se apropie vertiginos de o limită critică.
Eforturile din ultimii doi ani pentru reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor au efecte vizibile. Salariul mediu în administraţia publică este acum cu numai 25% mai mare decât media salariului pe economie, faţă de 80%, cât era în anul 2008. Acesta este un aspect pozitiv într-o economie în care cauzalitatea este direcţionată dinspre nivelul salariilor publice către cele din sectorul privat. Ponderea cheltuielilor cu salariile în PIB a scăzut şi ea, de la peste 9% în 2009 la sub 7% în 2011. Ambele valori se situează în limite general acceptate.
Problema de fond însă este aceea că toate aceste eforturi recente nu au făcut decât să corecteze parţial un dezechilibru uriaş acumulat în timp, începând încă din anii 2000. Numai între 2007 şi 2011 cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut cu 52% în termeni nominali, în timp ce salariul mediu pe economie a avansat cu 41%. Înainte de 2007 creşterea excesivă a salariilor din sectorul public, fără legătură cu inflaţia sau productivitatea, punea o presiune constantă, an de an, atât asupra nivelului remuneraţiei din mediul privat, cât şi asupra inflaţiei. Iar între 2002-2004 cheltuielile publice cu salariile nu depăşeau 5% din PIB.
Atenţia excesivă pe care aproape toate guvernările post '90 au avut-o vizavi de menţinerea numărului de angajaţi în sectorul public poate fi justificată electoral, însă pune în discuţie raţionamentul economic al acestor abordări. În contextul economic global, o economie aflată în stadiul de dezvoltare al României şi în care 29% din totalul angajaţilor sunt în sectorul public va acumula, în mod inerent, capital la un nivel suboptimal. Criza globală curentă a readus în discuţie diferenţele dintre sectoarele care nu exportă, ca şi administraţia publică, învăţământul sau sănătatea, şi cele care sunt expuse la competiţia globală. Primele menţin mai multe locuri de muncă, însă sunt implicit protejate în mod excesiv de către autorităţi, generând un cost pentru celelalte sectoare, unde fluctuaţia mărită de personal este însoţită de inovaţie şi câştiguri de productivitate.
Soluţia economică în cazul salariilor bugetarilor este continuarea procesului de reducere a numărului angajaţilor din sectorul public în paralel cu menţinerea, deocamdată, în structura curentă a veniturilor şi cheltuielilor, a costului cu salariile undeva la nivelul de 6,5% din PIB. Angajaţii publici vor fi mai puţini, însă plătiţi mult mai competitiv, corelat cu productivitatea. Este foarte probabil însă ca şansele de implementare a acestei politici să fie aproape nule. Şi acum, ca şi în trecut, răspunsul va fi unul politic, în care eferverscenţa electorală va umbri luciditatea realităţii economice cu toate efectele adverse ce vor deriva de aici în viitor.
Laurean Lungu este analist economic, partener Macroanalitica
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
