Opinie Razvan Voican, ZF: Dobânda perfectă

9 feb 2011 Autor: Razvan Voican

BNR a găsit dobânda perfectă. Este de 6,25% şi merge la orice: şi la o inflaţie de 4%, într-o economie răvăşită de prăbuşirea PIB cu 7%, şi la o inflaţie de 8%, într-o economie rămasă fără suflu după al doilea an consecutiv de cădere. Şi la un curs de 4,36 lei/euro, şi la unu de 4,25 lei/euro. E bună şi la rupturi de lichiditate pe piaţa monetară, şi la abundenţă. Este chiar perfectă şi a găsit-o BNR.

Nu are termen de expirare: a apărut în mai 2010 şi încă e bună. Garantează chiar Consiliul de Administraţie al BNR.

Este bună şi să ne facă să credem că inflaţia la final de an va fi de 3,4%. Pardon, de 3,6% după ultimele socoteli ale experţilor BNR, adică foarte aproape de ţinta de 3% "angajată" de banca centrală pentru 2011. Aceasta este ţinta de inflaţie pentru care economia trage să-şi dea duhul cu dobânda de 6,25% la căpătâi. În 2010 economia a "fibrilat" (că tot îi plac doctorului Franks metaforele medicale) tot cu dobânda de 6,25%, de hatârul unei ţinte de inflaţie de 3,5%. Dar ce să vezi? Inflaţia ieşi mai mare, de 8%, economia mai căzu cu 2%, BNR merse mai departe cu "ancorarea" aşteptărilor inflaţioniste.

Şi de ce nu? Că doar n-or mai creşte o dată accizele. Şi doar nu s-o liberaliza tocmai de anul ăsta preţul gazelor sau al energiei. Dar chiar de-o fi aşa, doar pentru asta sunt clauzele de salvgardare în ghidul de buzunar al ţintirii inflaţiei. Ţinta rămâne, rămâne şi dobânda, economia poate mai cade o dată. Până se plictiseşte şi se ridică singură.

Avem dobândă de 6,25% şi ne simţim bine. Nici nu mai vrem banii ieftini de la FMI după care ne dădeam de ceasul morţii acum două luni, că nu mai are BNR unde să-i pună. Brusc, ne-a venit o idee mai bună: luăm alţi bani, dar de pe piaţă, prin Ministerul Finanţelor, la cost dublu.

Economia e tot în recesiune, o zice şi BNR, dar dobânda de 6,25% e bună. Şi de ce n-ar fi?

Ar fi putut să urce, că doar inflaţia o întrece cu mult, dar ar fi putut să şi scadă, că doar economia e scufundată în recesiune.

Dar nici n-a crescut, nici n-a scăzut. A rămas aşa, dobândă perfectă de 6,25%.

Iaca şi motiv de supărare pentru guvernator: ca în alte triste ocazii, nu s-a înţeles bine ce a făcut BNR. Nu se pune problema de atitudine pasivă între două acorduri cu FMI. "Decizia" de săptămâna trecută e chiar o mostră de "activism", zice guvernatorul posomorât că opţiunea BNR de a nu schimba nimic în politica monetară nu a fost citită peste tot cum trebuie (ce-i drept, comunicatele BNR de după şedinţele de politică monetară nu au fost până acum însoţite de îndrumare întru corectă citire). De fapt, "activism" este un neologism care nu sugerează neapărat acţiune, ci mai degrabă propagandă sau un tip de atitudine.

Oricum ar fi, guvernatorul ne dă chiar două variante de interpretare a "deciziei": fie că BNR nu a majorat dobânda pe măsura nivelului ridicat al inflaţiei, fie că BNR nu a redus dobânda pe măsura recesiunii în care se zbate economia. În niciun caz varianta greşită că nu ar fi făcut nimic.

Cu activism sau fără, BNR nu şi-a asumat nicio direcţie: nici nu merge până în pânzele albe cu lupta contra inflaţiei pe care o invocă atât de des, nici nu renunţă, cel puţin temporar, la canoanele aşa-zisei politici de ţintire a inflaţiei, care îi interzic să bage de seamă că economia s-a prăbuşit.

Nu putem şti dacă acest tip de "activism" este rezultatul unui vot propriu-zis în Consiliul de Administraţie al BNR ori o asemenea procedură este inutilă în ipoteza că toţi cei nouă membri gândesc la fel ca şi guvernatorul care prezidează acest organism. Deşi este vorba despre nu mai puţin de nouă membri aleşi de Parlament, guvernatorul rămâne "vocea", misiunea membrilor simpli ai Consiliului fiind să se alinieze pe scaunele din primul rând la conferinţele de presă în care şeful lor explică. Nimeni nu are păreri, opinii, consideraţii. Nici social-democratul Florin Georgescu, nici liberalul Bogdan Olteanu. Nici Marin Dinu, decanul Facultăţii de Economie din ASE, nici Nicolae Dănilă, fost preşedinte al BCR. Disciplina se respectă, transparenţa e doar pentru naţii mai răsărite de la vest de Nădlac.

BNR nu are treabă decât cu inflaţia, dar, în mod dramatic, toţi factorii de risc care îi ameninţă ţinta de inflaţie sunt în afara sferei sale de influenţă, după cum se exprimă în comunicatul de săptămâna trecută.

Altminteri, guvernatorul şi-a început anul profesional 2011 înfruntând gerul în costum pe treptele palatului BNR pentru poza cu preşedintele Traian Băsescu venit în vizită cu premierul său Emil Boc să discute de economie. L-a primit şi pe noul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, alături de care guvernatorul va semna curând încă un acord cu FMI (al nouălea pe care îşi pune numele în cariera de 21 de ani ca guvernator).

Dar în ciuda deselor contacte cu puterea executivă, BNR zice că se teme de eventuale inconsecvenţe în continuitatea "consolidării fiscale şi a reformelor structurale". Şi îşi tratează "teama" cu dobânda de 6,25%. Că de economie rămâne să se ocupe doctorul de la FMI.

Răzvan Voican este redactor-şef adjunct al ZF