Dacă nu eşti prieten cu cei de la putere, indiferent cine este ea şi care sunt personajele, şi nu ştii cotloanele puterii, nu poţi face afaceri de genul: energie ieftină de la Hidroelectrica către băieţii deştepţi; afacerea Romgaz - gaze ieftine pentru sprijinirea combinatelor chimice, sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care s-a făcut în zece ani şi a costat peste 100 mil. euro şi nici până acum nu este gata integral; autostrăzile care încep şi nu se mai termină, dar sunt plătite. Sălile de sport şi mai nou bazinele de înot, Stadionul Naţional, contractele de consultanţă pentru toate companiile de stat care adunate cred că depăşesc o sută de milioane de euro pe an etc. Şi dacă cunoşti măruntaiele puterii, transferul de bani şi resurse dintr-o parte în alta nu stă apoi decât într-un referat, într-o semnătură, a unui director, a unui secretar de stat, a unui ministru şi a Guvernului şi în final justificarea unui interes naţional.
Astfel de afaceri se fac în întreaga lume, problema este ce rămâne în urmă şi pentru ce. La izbucnirea crizei, în 2008/2009 guvernul german condus de Angela Merkel şi-a ajutat cu bani de la buget marile companii auto să ţină salariaţii pe statul de plată şi să nu-i dea afară. În Franţa Sarkozy are o lungă prietenie cu marii industriaşi iar companiile franceze sunt avantajate prin contracte cu statul, prin deschideri de uşi pe alte pieţe, dar în spatele lor stau sute de mii de salariaţi.
La noi Hidroelectrica a prelungit afacerile "băieţilor deştepţi" în 2010 pe şapte ani pe motiv că firma de stat avea nevoie de nişte contracte ferme pe termen îndelungat pe baza cărora să obţină finanţare de la bancă. Numai că Energy Holding la finalul lui 2010 avea 51 de salariaţi, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries aveau 13, respectiv 18 angajaţi. Iar aceste trei firme primiseră contracte cu energie ieftină de peste 720 mil. lei pe an. Înmulţiţi asta cu şapte ani şi vedeţi cât rezultă. Totul pentru 82 de angajaţi şi pentru ca aceste firme să ia energia ieftină şi să o dea mai departe tot la noi în economie. Alro măcar avea 2.600 de angajaţi şi ţine în viaţă un oraş întreg. Încă nu se ştie pe cine ţine în viaţă Energy Holding şi Alpiq.
Şi Renault a primit facilităţi, ajutoare de stat pentru Dacia de-a lungul tuturor anilor. Dar are 13.500 de angajaţi şi "au scos din mormânt" un brand pe care l-au înviat şi l-au făcut celebru în Europa. La gazele ieftine, Ioan Niculae este mai mult cunoscut în opinia publică ca fiind patronul echipei de fotbal Astra şi pentru că schimbă antrenorii mai des ca Becali. Oricum Nicolae are mai mulţi angajaţi decât Energy Holding şi Alpiq. Problema lui Nicolae este nu că a luat gaze ieftine, ci ce a făcut cu ele dacă a făcut îngrăşăminte sau le-a dat mai departe, ca la energia ieftină.
Dacă toate aceste afaceri în care firmele de stat dau produsele şi serviciile mai ieftin decât preţurile din piaţă şi în care baronii regiilor de stat, aşa cum i-a numit preşedintele Băsescu, primesc OK-ul ministerial, guvernamental şi politic ar fi transparente şi s-ar explica public unde este avantajul economiei, nu s-ar ajunge aici. Problema la noi este "căpuşeala", respectiv banii pleacă de la marile companii şi regii de stat la firme private mai mari sau mai mici cu o secretară şi un birou şi un apartament închiriat. Iar la rândul lui, intermediarul, care îşi opreşte cea mai mare parte a banilor, dă contractele mai departe şi la preţul pieţei celor care le execută în realitate.
Aşa au fost devalizate regiile autonome, CFR-urile de Marfă, de Călători, de Infrastructură, Poşta, companiile din energie. Iar totul sub ochii guvernului. Acum este rândul premierului Boc şi a guvernului să constate cum companiile din subordinea ministerelor pierd banii şi ei aprobă anual bugete de sute de milioane de euro în cinci minute, atât cât durează citirea actului normativ de către ministrul de resort în şedinţa de la Palatul Victoria.
Dacă puterea, Guvernul, ministrul, secretarii de stat, nu ar fi părtaşi la această afacere a întreprinderilor de stat cu pierderi sau a "devalizării" prin acte oficiale a companiilor de stat care mai fac profit, atunci ar fi trebuit ca ei să dea în judecată companiile şi managerii lor pentru management defectuos. Nu am auzit până acum ca Guvernul să dea în judecată managerii companiilor pe care le deţine pentru cum au fost conduse şi pentru cine este responsabil de pierderi. Pentru că toţi sunt responsabili şi toţi iau parte anual prin aprobarea bugetelor la ceea ce se întâmplă. Probabil că nu am fi aflat niciodată ce se întâmplă la Hidroelectrica şi cine şi cât ia din energia ieftină, dacă americanii care administrează Fondul Proprietatea, ca acţionar acolo, nu ar fi publicat contractele în doar câteva luni. Guvernul prin Ministerul Economiei ca acţionar nu a publicat niciodată contractele cu "băieţii deştepţi" şi nu ar fi făcut-o niciodată. Şi Guvernul deţine 80% din Hidroelectrica. Şi la Romgaz Fondul Proprietatea a publicat o parte din contracte. Guvernul Boc mai are mai puţin de un an de administrat ţara din cei patru. În trei ani de până acum nu a pus pe masă banii care intră şi care ies din companiile de stat. Nu le-a privatizat şi nici nu le-a listat la bursă dacă ar fi considerat că sunt strategice şi nu trebuie vândute cu totul. În schimb, "reforma statului" merge înainte şi mai mult ca sigur viitorul guvern va trebui să ia şi să plătească de la buget datoriile şi pierderile acestor companii de stat. Iar în joc sunt peste două miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult. În timpul ăsta datoria publică trece de 40% din PIB, anul acesta mai adăugăm ceva, la anul încă ceva şi dintr-o dată se va face 60% din PIB. 81 de angajaţi de la Energy Holding şi Alpiq sigur vor avea job timp de şapte ani, în schimb sute de mii de alţi angajaţi va trebui să strângă cureaua şi să-şi caute de lucru atunci când Guvernului îi va exploda în faţă afacerile "băieţilor deştepţi" cu toate companiile de stat. Prima pe listă este Poşta care îşi va pierde monopolul peste un an, nu va face faţă concurenţei din piaţă, iar o parte din cei peste 30.000 de angajaţi îşi vor căuta de lucru.
Pe Guvern cine îl trimite în judecată pentru această administrare a companiilor? Guvernul premierului Boc tot invocă ce a lăsat în urmă Tăriceanu. Dar până acum nu l-a dat în judecată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
