Banca Naţională a pus stop unui ciclu de cinci luni de scăderi consecutive ale ratei dobânzii de referinţă la lei care s-a oprit la 5,25% pe an. Iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că nu se pot pronunţa nici el, nici consiliul de administraţie când se va relua acest proces de scădere a dobânzii.
Dobânda BNR este urmărită de bănci prin prisma operaţiunilor de pe piaţa monetară interbancară şi mai ales de cei care tranzacţionează pe piaţa titlurilor de stat. Iar investitorii în aceste instrumente prin care se finanţează deficitul bugetar nu mai acceptă o scădere a dobânzii sub 5% pe an la lei pentru România pentru că nu ar mai avea de câştigat având în vedere posibilităţile ridicate de creştere a cursului.
Ministerul Finanţelor urmăreşte destul de mult dobânda BNR, la care mai adaugă un uşor câştig pentru investitori şi astfel îşi vinde titlurile de stat.
La o dobândă sub 6% la lei şi la o creştere a cursului pe termen scurt de 1-3%, câştigul rezultat pentru un investitor este de 3 - 4%, iar la acest nivel se pot găsi alte oportunităţi. Acest lucru este valabil şi pentru dobânzile plătite de bănci populaţiei. Dacă dobânzile la depozitele în lei scad prea mult, atunci există riscul ca banii să plece spre valută şi apoi la saltea. Iar economia din nou nu are bani, iar bancherii se plâng că nu au resurse de finanţare a creditelor nici pe termen scurt, nici pe termen lung.
Când a anunţat că pune stop ciclului de reducere a dobânzii de referinţă, Mugur Isărescu s-a gândit la nevoia de bani a Finanţelor, care trebuie să acopere şi creşterea salariilor de acum, şi returnarea banilor la pensii. Având în vedere că rata dobânzii de referinţă contează mult prea puţin în economia reală pentru că băncile nu urmăresc proporţional scăderea acesteia, decizia BNR nu face nici bine, nici rău. Pentru managerii de companii deciziile BNR sunt ultimul lucru la care se uită. Cred că nici nu ştiu cât este dobânda de referinţă. Mai degrabă ştiu cât este ROBOR şi marja pe care o au de plătit peste acest nivel la creditele curente.
Ţinând cont de euroizarea economiei locale şi de influenţa destul de redusă a politicii monetare în economie prin intermediul dobânzilor la lei, prima măsură de creştere a economiei nu este dobânda, ca în America, ci majorările salariale.
De aceea BNR susţine reîntregirea salariilor bugetarilor, spunând răspicat că acest lucru a fost convenit cu FMI şi trebuie să se întâmple.
Cei 400 de milioane de euro care intră în economie de la 1 iunie la care se vor adăuga şi restul banilor la o dată ulterioară - încă 300 de milioane de euro - vor susţine creşterea uşoară a consumului de care are nevoie economia, vor ajuta la plata ratelor, iar o parte s-ar putea duce în creşterea economiilor populaţiei în bănci.
Dacă se vor mai da bani şi la pensii, respectiv restituirea sumelor reţinute ilegal, economia mai primeşte însă un uşor impuls.
Din păcate economia nu-şi revine, nu iese din recesiune cu niveluri istorice minime la dobânda BNR şi la inflaţie, ci cu majorări de salarii, pensii şi preţuri. Ca să aibă Ministerul Finanţelor venituri nominale la buget mai mari. Iar pentru bănci aceste cifre mici sunt un coşmar, pentru că nu ştiu să lucreze cu ele. De aceea BNR preferă şi susţine acum chiar şi majorarea uşoară a deficitului bugetar. Pentru că în cazul în care economia nu şi-ar reveni s-ar pune în discuţie inclusiv politica BNR şi a FMI. Cum poţi să ai dobânzi minime şi inflaţie minimă, punctul central al politicii FMI şi a Băncii Naţionale, şi să nu ai creştere economică? Timp de 20 de ani tema predicilor FMI susţinute de BNR prin ţintirea inflaţiei spunea că o inflaţie mică scade dobânzile, stabilizează cursul, veniturile populaţiei nu mai scad în valoare reală şi astfel vine creşterea economică. Dar realitatea ultimilor ani arată că nu este chiar aşa, iar Europa este cel mai bun exemplu. Isărescu ştie acest lucru şi vrea să evite punerea în discuţie a acestei teme. Iar în condiţiile în care piaţa europeană se confruntă cu austeritatea, iar exporturile noastre încetinesc, creşterea internă a consumului este singura modalitate de a împinge economia în sus. Iar aceasta se poate face acum numai prin reîntregirea salariilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
