Opinie Daniel Dăianu, BNR

Periculozitatea anului 2017

10 ian 2017 Autor: Daniel Daianu

Anul 2016 a avut evenimente ce au modificat dinamici mari (aşa numite „game-changers”): Brexit, alegerile din SUA, referendumul din Italia, succesiunea de atacuri teroriste, criza provocată de imigraţie masivă; acordul între Rusia, Turcia şi Iran privind Siria (fără implicare a puterilor occidentale!). Urmează în acest an alegeri parlamentare în Olanda, Franţa, Germania, probabil scrutin anticipat în Italia, de care depinde soarta Uniunii.

Este nevoie de o ieşire din impas ţinând cont de realităţi sociale şi politice. Uniunea trebuie salvată, fiind un bun public european care a ajutat refacerea economică postbelică şi menţinerea păcii pe Continent, revenirea la democraţie în Europa centrală şi de Răsărit. Totodată, ranforsarea unor prerogative naţionale înăuntrul UE pare inevitabilă fiindcă cetăţenii cer, mai ales de la guvernele naţionale, să fie aparaţi de ameninţări. Ce se întâmplă cu NATO contează nu mai puţin având în vedere afirmaţii ale preşedintelui ales american, relaţia cu Rusia, situaţia foarte încordată din Turcia etc.

Economia noastră este sub incidenţa situaţiei foarte complicate din Europa. Zona euro suferă în continuare, deşi o revenire economică are loc, sprijinită fiind de măsurile non-standard ale BCE. Există tendinţe protecţioniste în extindere. Tensiunile geopolitice măresc incertitudinile. Ordinea geopolitică, într-o lume multipolară, este mai neclară. Intervine aici ascensiunea Chinei, care devine pentru America, în secolul XXI, ceea ce a fost URSS ca rival geopolitic în secolul XX. Dacă 2017 va lovi în plus coeziunea UE, efectele pentru economia noastră vor fi rele. Sunt pericole majore pentru economia autohtonă ce vin din exterior. Dar nu trebuie neglijată nevoia de a evita imprudenţe în guvernarea internă, de a proteja echilibrele macro. Este de notat aici declaraţia ministrului de Finanţe că deficitul bugetar pentru acest an nu va depăşi 3%; esenţială este şi construcţia bugetului, care, între altele, trebuie să atenueze exodul de capital uman. Este nevoie de consolidare bugetară în anii următori şi cadenţă în reformele structurale.

Alegerile din SUA au adus un preşedinte cu abordări pentru mulţi surprinzătoare: dincolo de numiri în poziţii cheie unde apar militari de rang foarte înalt şi oameni din business (care duc cu gândul la ceea ce preşedintele Dwight Eisenhower a numit complexul militaro-industrial) este bine să aşteptăm măsuri concrete ale noii administraţii. „Making America great again” poate fi interpretată în mai multe feluri. Într-o logică geopolitică, poate semnifica preocuparea de a menţine supremaţia SUA în lume pe plan economic, militar, tehnologic – un statut erodat în ultimele decenii; preocuparea de a face faţă la pericole neconvenţionale. Este de văzut ce mijloace şi cum vor fi utilizate în acest scop. În măsura în care ar exprima continuarea unui angajament pentru un regim internaţional deschis, este favorabil pentru Uniune. Acesta ar fi o apreciere a cadrului general de analiză, fiindcă totul este de nuanţat într-o lume atât de complicată şi perturbată. Avem relaţia bilaterală, care înseamnă parteneriatul strategic, relaţii în cadrul NATO şi alte instante internaţionale de decizie.

O nouă „doctrină” economică şi militară a SUA, admiţând că se va putea vorbi de aşa ceva, dacă va fi îmbibată cu pragmatismul specific americanilor, ar trebui să ţină cont de istoria secolului XX, de necesitatea ca Europa să nu redevină teren de rivalităţi „istorice”, să nu fie reînviaţi strigoi ai trecutului. În Europa avem nevoie de aranjamente de securitate clare în condiţiile în care Rusia este în resurecţie militară (geopolitică), iar rolul NATO este decisiv în acest sens. Este nerealist să credem că UE ar putea avea forţa militară comună relevanţă în viitorul prefigurabil. Paşii către o asemenea capacitate militară şi de securitate depind de „doctrina” militară a administraţiei Trump. Un divorţ de catifea între UE şi Regatul Unit ar limita stricăciunile pentru toţi în Europa şi ar ajuta colaborarea în domeniul militar şi de securitate.

Vremurile pe care le trăim, care includ conflicte, războaie neconvenţionale/hibride (cibernetice, informaţionale/manipulare a opiniei publice), cer eforturi de creştere a robusteţei economiei naţionale, de apărare a centrilor nervoşi autohtoni, a infrastructurilor de bază. Un stat cu instituţii slabe îşi reduce şansele de a face faţă la asemenea pericole, care nu sunt ipotetice; unele se concretizează deja făţiş, altele sunt mai puţin vizibile. Dar consecinţe se simt şi se vor simţi.

 
Daniel Dăianu, membru al CA al BNR
 
Cuvinte cheie:
turcia
, europa
, militar
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide