Premierul Mihai Tudose este un dur. L-a demis marţi pe Bogdan Stan, şeful Fiscului, şi joi pe şeful Antifraudei din cadrul ANAF, Marius Florea. În şedinţa de joi a guvernului s-a răstit în public la un secretar de stat: te dau afară!
Eh, aşa-i în viaţă. Azi eşti, mâine nu eşti, mai ales când la Palatul Victoria ajunge premier Gigi Durul.
Dar, dacă premierul s-ar fi uitat cu mai multă atenţie la încasările bugetare, cele care au determinat decizia domniei sale de schimbare a şefilor Fiscului, ar fi văzut că nu a început de unde trebuie şi cu cine trebuie.
„Minciuna stă cu regele la masă” – nimic nu s-a schimbat de acum mai bine de 100 de ani de când Vlahuţă scria acest vers. Principalii vinovaţi pentru starea încasărilor bugetare stau cu premierul la masă: vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării şi al fondurilor UE şi Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fondurile europene.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut, în primele cinci luni din an, cu 7,9% (datele la semestrul întâi vor fi publicate săptămâna viitoare). Este o creşete foarte bună, mai ales că vine pe fondul unor relaxări fiscale fără precedent. Cheltuielile cresc peste venituri, dar nu de speriat – un plus de 9,4% la cinci luni, iar diferenţa ar trebui să poată fi acoperită din cele 24 de miliarde de lei, cât a fost programat deficitul în acest an.
Veniturile din impozitul pe profit au scăzut, la cinci luni, cu 5,1% ca urmare a extinderii nişelor fiscale (trecerea la impozitul pe cifra de afaceri pentru unele IMM-uri). Veniturile din TVA au scăzut cu 5% în urma reducerii cu un punct a taxei pe valoare adăugată şi nu au înglobat creşterea consumului cu 8%, iar veniturile din accize (unde a fost schimbat calculul de plată) sunt şi ele mai jos cu 9,4%, deşi consumul de carburanţi a crescut cu 11%. Pentru toate acestea, şeful Fiscului a fost demis, cu temei, dacă privim doar aceste date. Pe ansamblu însă, veniturile cresc frumuşel, ca rezultat al creşterii economice generate de avansul consumului şi al creşterilor de salarii.
Problema bugetului şi a guvernului este următoarea: veniturile au crescut cu aproape 8% la cinci luni, dar bugetul este constuit pe o creştere de venituri de 14%. Ceea ce înseamnă că, pe întreg anul, la buget ar trebui să intre cu 31 de miliarde de lei mai mult faţă de 2016. La cinci luni, plusul este de doar 7 miliarde de lei şi, în acest ritm de colectare, cele 31 de miliarde de lei peste veniturile din 2016 rămân un vis. Asta va da peste cap totul, pentru că, fie deficitul fiscal va sări de 3% din PIB, fie o serie de cheltuieli va trebui oprite. Pentru a fi în grafic, bugetul ar fi trebuit să aibă, la cinci luni, an/an, venituri în plus de 13 miliarde de lei, dar nu a avut decât 7 miliarde de lei. Unde sunt celelalte 6 miliarde de lei? Cam 2 miliarde de lei pot fi imputate Fiscului. Unde sunt celelalte 4 miliarde lipsă? În curtea doamnelor Shhaideh şi Plumb – fondurile UE!
Dl Dragnea l-a făcut cu ou şi cu oţet pe fostul premier Dacian Cioloş pentru că a ratat, în 2016, cu vreo 8 miliarde de lei ţinta de venituri din fondurile UE, dându-i, astfel, peste cap calculele la construcţia bugetului pe 2017. Dar el este pe cale să şi-o ia pe aceeaşi speţă, ba chiar să depăşească recordul de inabilitate al fostului guvern!
Execuţia bugetară la cinci luni raportează triumfător o creştere de venituri din fondurile UE de 791%! Este doar o schimbare de raportate pentru că, din acest an, la veniturile bugetului consolidat sunt înregistrate şi subvenţiile agricole primite de la Uniunea Europeană. Astfel, la buget, au intrat, din această sursă, la cinci luni, 4,7 miliarde de lei, bani care, în anii trecuţi, nu se vedeau în execuţiile bugetare publicate lunar de Finanţe.
Faptul că guvernul amestecă oile şi porumbul cu drumurile şi canalizările ne obligă să privim spre rapoarte mai detaliate decât o execuţie lunară a bugetului general consolidat. Şi vedem, din Balanţa financiară netă a fluxurilor financiare dintre România şi UE că, în primele cinci luni din an, UE a acordat României 1,3 miliarde de euro pentru plăţile directe în agricultură, 265 de milioane de euro pentru fondul de dezvoltare rurală şi pescuit şi doar un milion de euro pe fonduri structurale şi de coeziune (0,004% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2014 – 2020, de 22 mld. euro), acestea din urmă fiind sigurele care, până în 2016, puteau fi urmărite în execuţia bugetară lunară.
Bugetul este constuit pe venituri de la UE de 22 de miliarde de lei - subvenţii, fonduri rurale şi fonduri structurale. Asta înseamnă 2,7% din PIB-ul preconizat, la o creştere economică de 5,2%, şi aproape 9% din veniturile bugetare puse în legea bugetului (254 mld. lei)! Ceea ce înseamnă că, pentru buget, veniturile de la UE sunt o chestiune de viaţă şi de moarte. Zece miliarde de lei ar trebui să vină, în 2017, potrivit acestei proiecţii, din fondurile structurale nerambursabile. La o absobţie “liniară”, la cinci luni, bugetul ar fi trebuit să evidenţieze venituri din fondurile structurale de 4,1 miliarde de lei. Dar nu are, din aceste fonduri, decât 4,5 milioane de lei (un milion de euro), adică de 900 de ori mai puţin. Aceasta este adevărata “absorbţie” – minus 911% faţă de program, nu plus 791% faţă de anul trecut, cum vedem în execuţia bugetară. La fel, din totalul de 22 de miliarde de lei bani UE aşteptaţi în buget, în 2017, la cinci luni trebuia să se vadă în visterie 9,1 mld. lei; dar nu sunt decât 4,7 mld. lei.
Golul din cămară (la cinci luni) este împărţit, aşadar, în acest fel: 2 miliarde de lei din ce trebuia să strângă Fiscul şi nu a strâns şi 4 miliarde de lei din fondurile structurale ale UE care nu au venit.
Mai sunt cinci luni din an în care, prin urmare, în România trebuie să intre 10 miliarde de lei fonduri structurale de la UE altminteri, cel puţin programul de investiţii care oricum este la pământ, este complet compromis (39,5 mld. lei pe 2017, din care se scad 7 mld. lei achiziţiile Armatei; adică peste 32 mld. lei din care, la cinci luni, au fost cheltuite 4 mld. lei).
Când premierul îşi rostogoleşte ochii deasupra mesei lungi unde îşi ţine şedinţele, cum de nu se împiedică de Shhaideh care stă imediat în dreapta lui?
Ca niciodată, de fondurile UE se ocupă doi miniştri, nu unul. Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb. Protejate, se pare, ale lui Liviu Dragnea, inventatorul creşterii cu 14% a veniturilor bugetare. Doi miniştri care nu reuşesc să acrediteze autorităţile de management care să atragă măcar o parte din cele 10 miliarde de lei din fonduri structurale evidenţiate ca venituri în construcţia bugetului. De ce atunci nu “Paşol na turbinca...”, dacă tot ne-am pus pe demiteri?
