Este foarte probabil că prima lună din ianuarie a fost compromisă pentru business - atât pentru investiţii, care oricum erau aproape de stadiul de îngheţ, cât şi pentru consum.
Şi este sigur că a fost compromisă pentru administraţie. Cine să mai mişte în ministere când oamenii strigă în stradă şi şefii sunt încremeniţi la televizoarele (prea multe) din birouri deschise pe posturile de ştiri?
De altfel, s-a şi văzut în acţiunile ministerelor. Într-un an care trebuia să debuteze în forţă, în care România trebuie să atragă 250 milioane de euro pe lună fonduri europene, deci 60 milioane de euro pe săptămână, pentru că altfel va pierde miliarde de euro în decembrie 2012, niciun proiect nou, nicio iniţiativă notabilă nu s-a făcut auzită.
Este foarte posibil însă ca luna ianuarie să fie, prin consistenţa dezbaterilor provocate de ieşirea oamenilor în stradă, un câştig pentru democraţie. Când oamenii arată că le pasă cum le este administrat spaţiul comun, atunci va urma şi implicarea socială şi chiar politică. Este un semn bun.
Şi este un câştig pentru democraţie şi pentru că dinspre Curtea Constituţională a venit un semnal de normalitate - interdicţia de comasare a alegerilor parlamentare cu cele locale. S-ar fi întâmplat şi dacă nu ar fi ieşit oamenii în stradă? Nu este sigur.
Există riscul însă ca pentru administraţie aşa cum a început anul să îl şi continue, ceea ce va fi dezastruos.
Cei mai înalţi funcţionari ai statului român, oameni care ar trebui să aibă o viziune despre cum trebuie să arate ţara în următorii 5-10 ani şi care stau pe resurse de miliarde de euro, tac. Nu au idei. Nu ştiu ce să facă cu oamenii, ce să facă cu banii. S-au învăţat să li se spună de sus, de la preşedinte eventual sau de la FMI, cum trebuie să acţioneze.
Are România un minister al economiei? Există vreun studiu despre e-commerce al acestui minister aşa cum are Ministerul Economiei din Franţa anual? Există cineva astăzi în acest minister care să ştie vânzările la zi din comerţ, să ştie ce obiective industriale se deschid anul acesta, capabil să descrie în amănunt harta de business, structura după numărul de angajaţi, active sau profitabilitate a celor 500.000 de companii din România care au afaceri de 200 miliarde de euro anual?
Câte s-ar putea face cu miliardele de euro şi zecile de mii de oameni pe care le au la dispoziţie? Nu au plăcerea, nu-şi pun problema de a modela realitatea, de a o schimba, de a organiza sisteme care să uşureze şi să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Pentru că în administrarea ţării poţi lăsa ceva cu adevărat în urmă. Nu legi sau reforme pe hârtie, aşa cum a încercat aseară să ne servească o ciorbă reîncălzită preşedintele Traian Băsescu.
Antreprenorii nu dorm noaptea să găsească un optim, să folosească mai puţine resurse, să inventeze telefonul cu un singur buton, cu ecran de sticlă în loc de plastic. Câte idei nu ar putea fi puse în practică pentru a îmbunătăţi viaţa unei comunităţi când ai atâtea resurse la dispoziţie?
Numai să te gândeşti la asta. Însă cum atunci când doar mimezi că preocuparea ta este binele public?
Veniţi cu ceva care să arate că vă pasă de oameni şi de business. Aţi bifat creştere economică, aţi bifat deficit bugetar, aţi terminat un stadion şi un pasaj în 2011. Dar mai departe?
Ceea ce i se reproşează actualului guvern este în primul rând că mimează că face ceea ce declară.
Mimează că reformează pensiile, dar deficitul public de pensii creşte. Mimează anti-corupţia cu arestări preventive, dar ale căror procese pe fond nu sunt judecate ani de zile. Mimează debirocratizarea, dar schimbă de o sută de ori taxa auto, de nimeni nu mai înţelege nimic. Mimează reformarea în sănătate, dar nu dă socoteală în primul rând pe ce cheltuie anual 5 miliarde de euro.
Ei sunt de fapt ca o cutie neagră de la care nu ştii la ce să te aştepţi. Când apare peste noapte o modificare nouă la Codul fiscal, când o numire din neant în consiliul de administraţie al unei companii de stat cu afaceri de sute de milioane de euro.
Nu mai vorbiţi de modernizarea statului şi de reforme, pentru că realitatea arată altceva. Realitatea arată că oamenii se înşiră la cozi de o sută de persoane să plătească taxele, că banii strânşi la buget nu sunt cheltuiţi transparent.
Iar protestele din stradă din acest ianuarie arată că dacă aveţi impresia că mai puteţi veni să mimaţi că vă pasă de România, greşiţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
