Opinii

Cum priveşte PSD-ul companiile private, principalii contributori la bugetul de unde împart Dragnea şi Tudose bani: Nu ştiu cum să-şi facă bugetul pentru că în fiecare zi sunt alte shimbări fiscale? Să se descurce, să-şi facă bugetele la anu’! Nu li se închid cifrele? Să fie sănătoase! Cui nu-i convine să închidă şi să plece

Cum priveşte PSD-ul companiile private, principalii...

Autor: Cristian Hostiuc

29.10.2017, 18:57 6346

Nu-mi amintesc să fi existat în ultimele două decenii o perioadă mai confuză din punct de vedere fiscal decât acum.

Iar nota de plată nu o plăteşte Dragnea, Tudose, Tăriceanu, Mişa (pentru cei ce nu ştiu este ministrul Finanţelor) sau mai celebra Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii.

Nota de plată este plătită de companii atât în numele lor, prin taxe şi impozite, cât şi în numele angajaţilor, prin impozitul pe salariu/CAS/CASS.

Guvernul PSD/Tudose/Dragnea a reuşit să producă şi să inducă o asemenea stare de nervozitate în rândul companiilor, în rândul directorilor generali, directorilor financiari şi a celor de resurse umane încât orice măsură bună fiscal pentru firme sau pentru angajaţi este anulată de faptul că nimeni nu ştie pe ce să se bazeze în construcţia bugetului pe 2018 şi chiar pe 2019.

Aproape nimeni nu mai crede în ceea ce spune PSD, principalul partid de guvernământ, în ceea ce spune Dragnea, în ceea ce spune premierul Tudose, sau ministrul Finanţelor sau ministrul Muncii.

Cum să faci bugetul unei companii pe 2018 dacă nu crezi în ceea ce se anunţă oficial, de la Palatul Victoria? Iar încredere face parte din business exact ca şi taxele şi impozitele.

Deşi multe companii sunt de acord cu trecerea tuturor contribuţiilor sociale de pe firmă pe angajat, cei mai mulţi dintre angajatori nu înţeleg substratul acestei mişcări.

Înţeleg că trebuie să majoreze salariul brut al angajatului cu 22% pentru a face loc acestei treceri, dar toată lumea crede că în spate este o şmecherie politică a PSD-ului pe care ei o vor plăti.

Pentru că în vară au dezbătut/combătut degeaba până le-au ieşit ochii propunerea de renunţare la impozitul pe profit şi înlocuirea lui cu impozitul pe cifra de afaceri, acum companiile nu ştiu dacă să creadă sau nu în trecerea contribuţiilor sociale de pe firmă pe angajat.

Pentru 425.000 de companii, câte au o cifră de afaceri până într-un milion de euro, anunţul neaşteptat al introducerii unui impozit pe cifra de afaceri de 1%, în locul unui impozit pe profit, a venit ca o lovitură în plin pentru că multe firme preferă să raporteze pierderi sau profit minim.

Creşterea salariului minim de la 1.450 de lei brut la 1.950 de lei brut de la 1 ianuarie 2018 este mai mică cu 50 de lei decât ce scria în programul de guvernare, biblia economică a PSD-ului la care toată lumea face referire.

La prima vedere, această creştere a salariului minim care înseamnă un plus de 35% ar trebui să fie stropită cu şampanie de angajaţi. Dar din 35%, 22% înseamnă trecerea contribuţiilor sociale din sarcina companiei în sarcina angajatului.

În hotărârea anunţată joi de cabinetul Tudose şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, privind unele măsuri fiscale nu-mi amintesc să se fi făcut vreo referire la creşterea salariului minim pentru cei cu studii superioare la 2.300 de lei brut de la 1 ianuarie 2018, aşa cum era trecut în programul de guvernare.

Poate cineva să răspundă dacă acea prevedere de creştere a salariului minim pentru cei cu studii superioare este valabilă sau nu?

Ce este cu taxa de solidaritate, de 2% din fondul de salarii?

Reducerea contribuţiilor pentru Pilonul II de la 5,1% la 3,7% îi afectează pe angajaţi, nu pe companii. Olguţa Vasilescu, vocalul ministru al Muncii, susţine că în valoare nominală, prin creşterea salariului brut ca urmare a trecerii contribuţiilor sociale, angajaţii vor avea aceeaşi sumă nominală transferată în contul de pensie Pilonul II.

Bogdan Dumitrescu, profesor la ASE, spune că aceste contribuţii vor scădea în realitate şi în valoare nominală. Pentru ca valoarea nominală să nu scadă, procentul trebuia redus la 4,25%, nu la 3,7%, spune el.

Oricum Pilonul II de pensie rămâne un ghimpe în ochii PSD-ului, ai lui Dragnea şi ai lui Tudose. Dacă nu ar fi Pilonul II, dacă nu s-ar trimite aceste contribuţii în fondurile administarte privat, nu ar mai avea probleme cu deficitul bugetar, pentru că s-ar reduce sumele care ar trebui să fie date de la bugetul de stat bugetului naţional de pensii, afşat într-un deficit major.

Reducerea impozitului pe venit pentru salariaţi de la 16% la 10% este o măsură prea frumoasă ca să fie sustenabilă.

Companiile sunt principalii contribuabili la bugetul de stat atât în numele lor, cât şi în numele angajaţilor.

Cutuma, în România, este ca salariatul şă-şi negocieze netul, urmând ca toate taxele să fie plătite de angajator.

Pe un angajat, cu excepţia PFA-urilor, nu-l interesează nivelul de taxe din România pentru că nu le plăteşte el, ci angajatorul în numele lui.

În noiembrie şi decembrie aproape toate companiile îşi fac bugetul pe 2018 şi chiar pe 2019.

Multinaţionalele din România, care reprezintă aproape 49% din cifra de afaceri totală, trebuie să-şi facă bugetul pentru a fi inclus în bugetul firmei mamă. Degeaba strigă investitorii străini că au nevoie de predictibilitate fiscală mai mult decât reduceri de taxe şi impozite.

Pe ce se bazează în România, în dreptul impozitelor şi taxelor pe salarii? Pe încrederea în Dragnea, Tudose, Mişa, guvernul PSD, pe ceea ce spun la televizor sau pe neîncrederea că tot ceea ce spun este praf aruncat în ochii alegătorilor şi nu îi interesează de companii, care sunt principalii contribuabil la buget.

La companiile de stat, bugetele se aprobă în vara şi în toamna anului curent, aşa că pe cei de la guvernare nu-i interesează de bugetele companiilor private.

Să se descurce, să fie sănătoase şi să ne plătească cât mai multe taxe şi impozite ca să avem de unde da, ar spune PSD-ul, semnând majorarea salariilor în administraţia publică, principala divizie electorală a lor. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO