opinie

Ramona Jurubiţă, KPMG: Fenomentul Big Data asupra impozitelor indirecte până în 2020 şi după

26 feb 2016 Autor: Ramona Jurubiţă

În acest deceniu, mediul de afaceri a cunoscut o conştientizare de proporţii seismice în ceea ce priveşte puterea analizei datelor („data and analytics”). Deşi în mod tradiţional analiza datelor a fost de domeniul expertului IT, aceasta este acum valorificata pentru creşterea afacerilor, pentru intrarea pe noi pieţe, pentru a stimula schimbarea tuturor operaţiunilor desfăşurate, a lanţului de aprovizionare şi a finantelor, pentru a înţelege şi anticipa nevoile clienţilor şi pentru a pune în aplicare noi modele de afaceri. 

Urmand cu atentie tendintele la nivel global am remarcat puterea transformatoare a Big Data în contextul impozitelor, şi în mod particular în domeniul impozitelor indirecte, precum şi modul în care acest fenomen conduce la remodelarea modului de operare al afacerilor şi al autorităţilor fiscale. În primul rând autorităţile fiscale înţeleg din ce în ce mai mult importanţa şi disponibilitatea datelor din mediul de afaceri. În al doilea rând nu trebuie sa ignoram impactul Big Data asupra formulării, aplicării politicilor fiscale şi administrării în domeniul impozitelor indirecte. Nu în ultimul rând, din practică, am observat modul în care analiza datelor ar putea fi aplicată pentru o mai bună înţelegere şi gestionare a taxelor pe tranzacţii. 

Aspectul cu adevărat interesant de urmărit este modul în care aceste megatendinţe la nivel global vor interacţiona. Dacă avem o trecere către o bază cât mai cuprinzătoare a TVA alături de adoptarea unui cadru global pentru aplicarea TVA asupra tranzacţiilor transfrontaliere de servicii şi active necorporale, ce se va întâmpla odată cu suprapunerea fenomenului Big Data? Drept răspuns, aş lua în considerare următoarele aspect:

1. Locul impozitării pentru tranzacţiile transfrontaliere de servicii şi active necorporale va fi determinat, în viitorul apropiat, pe baza unor criterii cum ar fi adresa IP a clienţilor, informaţiile de pe cardul lor de credit, sau adresa pe care o folosesc pentru comenzi. Ceea ce iese în evidenţă este faptul că procesul de colectare a datelor va dicta direcţia regulilor fiscale mai degrabă decât regulile fiscale să defineasca nevoile de colectare a datelor de către companii. Cu alte cuvinte, regulile fiscale                vor răspunde nevoilor afacerilor, mai degrabă decât afacerile să răspundă unor reguli de impozitare.

2. Convergenţa serviciilor financiare tradiţionale cu economia digitală este probabil să aducă o lărgire a bazei de impozitare a TVA, cel puţin în sectorul serviciilor financiare. Dezbaterile cu privire la limitele scutirilor pentru serviciile financiare (cum ar fi dacă ceva reprezintă sau nu un „sistem de plată”), problemele legate de aplicarea TVA/GST în tranzacţiile B2B, şi disputele cu privire la scutirile parţiale şi metodologiile de alocare, ar deveni astfel depăşite.

3. Colectarea taxelor în timp real poate reprezenta un avantaj atât pentru guverne cât şi contribuabili („win- win”) – în timp ce taxele colectate pot fi plătite mai repede, taxele deduse ar trebui să fie,         în mod similar, rambursate în timp real, iar probleme cum ar fi frauda de tip „carusel” sau fraudele cu „fi fantomă” ar dispărea. Teoretic, aceasta ar trebui să conducă la sisteme de TVA sau GST care să funcţioneze în practică mai mult ca „taxe pe vânzarea cu amănuntul”, datorate de o singură entitate.

4. Cu cât sunt mai cuprinzătoare sistemele de TVA/GST utilizate în întreaga lume, şi cu cât este mai coerent la nivel global cadrul TVA/ GST pentru fluxurile transfrontaliere de servicii şi active necorporale, cu atât sunt companiile mai în măsură să implementeze instrumente financiare puternice. Verificarea atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţile fiscale va fi axata mai degrabă pe calitatea şi integritatea sistemelor decât pe detalii tehnice.

5. Dezvoltarea tehnologică va permite ţărilor în curs de dezvoltare să facă salturi uriaşe în ce priveşte sistemele de colectare şi administrare a impozitelor. Tot aşa cum plăţile cu telefonul fac posibile tranzacţii bancare şi de finantare mai sofisticate în multe părţi ale Africii, la fel tehnologia va permite reducerea decalajului între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare în domeniul colectării impozitelor.

 

6. Volume crescute de bunuri traversează acum frontierele în formă non-finaniară (de exemplu, serviciile digitale) şi, ca rezultat, infrastructura de impunere şi colectare operată de către autorităţile fiscale va trebui să răspundă şi să se adapteze acestei stări de fapt. Cu dezvoltări tehnologice pe care nu ni le-am fi putut imagina în urmă cu doar câţiva ani, cum ar fi tehnologia de imprimare 3D, este de aşteptat ca pe viitor sfera livrărilor pe cale electronică să crească substanţial.

De-abia în ultimii 30 de ani calculatoarele au început să fi utilizate în scop comercial sau acasă. De-abia în ultimii 15 ani utilizarea internetului a devenit larg răspândită. Smartphone-urile s-au dezvoltat în ultimii  10 ani, iar în ultimii cinci ani  tranzacţiile  bancare şi cumpărăturile  online au devenit ceva obişnuit. Aparent, pretutindeni unde mergem, lăsăm o amprentă digitală. Big Data este recunoaşterea puterii şi a valorii ce stau în valorificarea acestor date – nu este greu aşadar de prevăzut impactul pe care îl va avea Big Data în domeniul impozitelor şi tendinţele identificate mai sus confirm practic importanţa semnificativă a evoluţiei tehnologiei în interacţiunea cu domeniul fiscal.

 

 

 
Cuvinte cheie:
impozite
, kpmg
, afaceri
, aplicare
, autoritati
, colectare
, servicii
, tranzactii
, tva
, analiza
, crestere
, dezvoltare
, financiar
, mediul de afaceri
, nevoi
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide