Masura de inlocuire a impozitului pe profit cu un impozit pe cifra de afaceri, cu 2-3 trepte de impozitareeste una hazardata si lipsita de documentare tehnica prealabila. Nu vad cum isi poate asuma un guvern o masura fiscala care ridica mari semn de intrebare din perspectiva legalitatii in raport cu legislatia comunitara. Impozitele progresive pe cifra de afaceri au mai fost introduse in Ungaria, de exemplu, pentru sectorul serviciilor de publicitate. Comisia Europeana a considerat aceste taxe ca ajutor de stat ilegal pentru companiile cu profit mare si discriminatorii pentru cele fara profit, de natura sa distorsioneze competitia. Mai mult, despre o taxa pe cifra de afaceri a companiilor din retail introdusa de Ungaria, avocatul general Kokott a afirmat in opinia sa ca ar putea reprezenta o incalcare a Directivei UE privind TVA, insa acea taxa nu avea aplicabilitate generala. Cred ca Romania nu poate introduce un impozit general aplicabil pe cifra de afaceri, impozitul care exista acum pentru microintreprinderi reprezinta o derogare acceptabila fiindca vizeaza companiile cu venituri sub un anumit plafon. In plus, se pune sub semnul intrebarii insasi existenta unor sectoare cu marje de profit raportate la cifra de afaceri de cateva puncte procentuale cum a fi de exemplu sectorul constructiilor, comert engros si en detail.
O supriza la fel de neplacuta este si cea privind introducerea unei taxe de solidaritate din 2018, care i-ar viza pe „cei cu venituri excepţionale”, calificandu-se aici cei cu venituri de peste 10 salarii minime pe economie. Dupa lovitura data salariatilor inalt calificati din Romania la inceputul lui 2017, cand s-au eliminat plafoanele la CAS si CASS, noua masura are sanse sa afecteze dramatic nou formata clasa mijlocie si s-o intoarca cu 13 ani in urma, cand s-a introdus cota unica. In plus, cum putem vorbi despre un venit brut de 3200 de EURO (cat reprezinta 10 salarii minime pe economie) ca fiind unul “exceptional” intr-o tara membra a UE, cand asta inseamna un venit cu doarcu 50% mai mare decat salariul minim din Luxembourg sau dublul salariului minim din Germania. Daca ne raportam la tari est-europene membre UE, un astfel de venit este de doar trei ori mai mare decat venitul mediu din Croatia sau de 4 ori mai mare decat venitul mediu din Cehia, Slovacia, Polonia.
Cum cota unica s-a dovedit foarte eficienta, inca de la introducere, in sporirea gradului de colectare si fiscalizare a veniturilor in Romania, schimbarea radicala a sistemului actual de impozitare intr-un sistem de impozitare pe cote progresive atat asupraveniturilor persoanelor fizice cat si asupra veniturilorcompaniilor, nu poate fi decat rezultatul lipsei fundamentarii impactului acestor masuri.
Ramona Jurubita este Partener KPMG, Head Tax and Legal
