Opinii

Reglementările legislative în domeniul digital insuficiente în era Big Data

Reglementările legislative în domeniul digital...

Autor: Ramona Jurubiţă , Cristina Spirescu

25.04.2018, 12:36 693

Viteza exponenţială cu care se dezvoltă domeniul tehnologiei informaţiei şi pătrunderea acestuia în toate sectoarele de activitate reprezintă o adevărată provocare pentru legiuitori pe o paleta extinsă de arii: protecţia datelor, fiscalitate, etc. Scandalurile recente demonstrează încă o dată faptul că reglementările legislative în domeniul digital sunt insuficiente în era Big Data, iar, în contextul unor reglementări fiscale care nu răspund complexităţilor realităţii actuale, pe 21 martie 2018, Comisia Europeană a anunţat o serie de propuneri de măsuri fiscale ce ar putea afecta giganţii din industria IT.

În contextul discuţiilor din ce în ce mai aprinse din ultima perioadă referitoare la taxarea companiilor din industria IT, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri ce conţin propuneri pentru reglarea situaţiilor în care există neconcordanţe între locul unde are loc taxarea profiturilor şi locul unde valoarea este creată pentru anumite activităţi digitale.

Una din propuneri are la bază definirea conceptului de “sediu permanent digital”. Un astfel de concept ar ajuta în vederea impozitării veniturilor obţinute de coloşii digitali în ţările State Membre în care aceştia nu au o prezenţă fizică, însă desfăşoară activităţi digitale. 

Astfel, printre criteriile luate în considerare într-o astfel de analiză vor fi: cuantumul veniturilor realizate din activităţi online într-un stat membru (mai mult de 7 milioane de euro), sau numărul de utilizatori activi al serviciului digital în cadrul unui Stat Membru într-un an fiscal (peste 100,000 de utilizatori), sau numărul contractelor online încheiate (peste 3,000).

Totuşi, o astfel de reformă va dura până va fi implementată având în vedere faptul că o astfel de abordare ar trebui să fie în concordanţă cu discuţiile pe această temă la nivel global (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică a prezentat pe 16 martie un raport privind provocările fiscale în legătură cu economia digitală). Astfel, Comisia a pregătit şi o măsură pe termen scurt.

Aceasta presupune impozitarea anumitor venituri din activităţi digitale, cum ar fi venituri obţinute din punerea la dispoziţie a spaţiilor virtuale pentru publicitate, venituri din vânzarea datelor utilizatorilor, etc.

Astfel, impozitul s-ar aplica începând cu 1 ianuarie 2020 companiilor care ar îndeplini cumulativ următoarele praguri:

a)    venituri totale anuale globale de peste 750 milioane EUR, la nivelul grupului multinaţional de care aparţine societatea;

b)    venit anual din furnizarea de servicii digitale în UE de minim 50 milioane EUR.

Cota de impozitare care s-ar aplica la nivelul UE este o cotă unică de3%.

Corelând aceaste propuneri de măsuri cu ţintele stabilite şi asumate de către România în contextul obiectivelor Agendei Digitale România 2020 care presupun, printre altele, creşterea procentajului populaţiei care cumpără online de la 10% în 2014 la 30% în 2020 (în contextul în care media UE la nivelul anului 2015 în acest sens este de 50%), este rezonabil să concluzionăm preliminar că acestea ar putea conduce la creşterea veniturilor fiscale în jurisdicţia noastră. de 3%.

 

Totuşi, în cadrul Raportului de ţară al Comisiei Europene pentru România 2018 este menţionat faptul că deşi are cea mai mare viteză de internet din UE, gradul de digitalizare atât în sectorul public cât şi privat în România rămâne scăzut. Mai mult, în contrast cu numărul specialiştilor IT din economie, cunoştinţele digitale ale populaţiei sunt printre cele mai scăzute din UE. Din această cauză, progresul privind implementarea Agendei Digitale 2020 este destul de îngreunat.

Cele două propuneri, atât cea pe termen lung (sediul permanent digital), cât şi cea pe termen scurt (taxa digitală) vor fi transmise către Parlamentul European pentru consultare şi Consiliului European pentru aprobare. Aprobarea acestor măsuri va trebui luată cu acordul unanim al tuturor statelor membre.

Astfel, deşi niciun stat membru nu a pregătit o poziţie oficială în acest sens deocamdată, şansele ca aceste propuneri să fie adoptate nu sunt prea promiţătoare. Acest lucru se datorează pe de o parte opoziţiei aşteptate din partea unor state precum Irlanda sau Luxemburg. Nici Germania nu ar fi încântată, mai ales existând riscul unor repercursiuni comerciale din partea Statelor Unite, din moment ce majoritatea giganţilor digitali afectaţi sunt orginari din Statele Unite. Pe de altă parte, există şi alte părţi interesate la nivel internaţional ce nu par încântate de aceste propuneri. Aceste voci observă faptul că UE propune aceste măsuri specifice (spre deosebire de OECD, care susţine faptul că această industrie încă trebuie analizată) şi susţin, de asemenea, că aspectele digitale sunt mult mai profunde decât se poate observa la o primă vedere. Astfel, se notează atenţia deosebită acordată de UE în contextul acestor propuneri către companiile digitale, în timp, ce, de fapt, digitalizarea este în prezent înglobată în întreaga economie. 

Prin urmare, pe fondul îngrijorărilor deja exprimate impozitarea economiei digitale rămâne un subiect care va fi îndelung dezbătut în perioada următoare. Va fi foarte interesant de urmărit dacă şi cum se vor implementa aceste propuneri, timpul de reacţie al autorităţilor precum şi feedback-ul mediului de afaceri în acest sens. 

Ramona Jurubiţă, Deputy Senior Partner, Head of Tax and Legal KPMG în România

Cristina Spirescu, Manager Impozite Directe, KPMG în România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO