Joi, 12 iulie, la Chişinău, la Conferinţa organizată de ZF împreună cu Viktoriabank, Banca Transilvania şi EY: Un antreprenor din Republica Moldova, Roman Ştirbu, directorul general de la Simpals, companie care are, printre altele, şi cel mai mare site de anunţuri din Republica Moldova, spune că a vrut să facă o investiţie în IT în România pentru a lua comenzi externe, întrucât România este o ţară a Uniunii Europene, aceasta fiind o condiţie în relaţiile cu partenerii externi.
El spune că, din cauza birocraţiei din România, în final s-a dus în Estonia, care este un exemplu de rapiditate. “Totul este online, nu trebuie să te duci la ghişee, nu trebuie să stai la rând.”
Antreprenori români: „Veniţi să investiţi în Republica Moldova, sunt oportunităţi unice de creştere“
Vineri, 13 iulie, are loc semnarea unui împrumut de 68 de milioane de euro, acordat de Banca Europeană pentru Investiţii grupului Arcelik, proprietarul Arctic Găeşti, pentru construcţia unei fabrici de maşini de spălat la Ulmi, judeţul Dâmboviţa. Din investiţia totală de 100 de milioane de euro, aproape o treime reprezintă un ajutor de stat acordat de guvernul României.
Acest proiect va genera 480 de locuri de muncă directe şi 900 de oportunităţi suplimentare de ocupare la nivel de furnizori, a pus vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.
Arctic are un business care depăşeşte 2,2 miliarde de lei, aproape 500 de milioane de euro.
România are în acte peste 660.000 de companii înregistrate, dar din care numai 450.000 funcţionează.
Primele 1.000 de companii din România, ca cifră de afaceri, au aproape jumătate din cifra de afaceri totală a tuturor companiilor care activează în România, de 300 de miliarde de euro.
Numai 3.100 de companii au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro pe an.
Din cele peste 660.000 de companii înregistrate în România, 600.000 au între 0 şi 9 angajaţi.
Numai 2.000 de companii au peste 250 de angajaţi.
Toate aceste date arată că businessul din România este şi devine din ce în ce mai mult un teren unde joacă companiile şi investitorii mari. Această tendinţă se va menţine întrucât guvernele, indiferent de culoarea lor, aruncă doar firimituri companiilor mici. Cea mai mare parte a banilor, începând de la sprijinul politic şi administrativ până la ajutoare, se duc către companiile mari.
Tiberiu Moisa, directorul executiv al Băncii Transilvania pentru IMM-uri şi microcompanii, cel mai mare finanţator pe această piaţă, spune că România are nevoie nu de 400.000 de companii mici, ci de 800.000, dacă vrea ca businessul românesc să crească.
În criză, băncile mari cu acţionari străini au făcut zece paşi îanpoi de pe această piaţă unde, ce-i drept, rata de credite neperformante este mult mai ridicată, lăsând un gol care este umplut doar parţial.
România se află pe ultimele locuri în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor străine în PIB, de numai 39%.
Dumitru Pîrvu, de la Direcţia Statistică din BNR, spune că nu intră destul capital nou în economie, toată lumea bazându-se doar pe profitul reinvestit.
Şi antreprenorul din Republica Moldova ar fi fost un investitor străin în România, chiar dacă investiţia lui nu se compară deloc cu cea realizată de Arcelik la Arctic, dar birocraţia românească l-a alungat.
Când sunt investiţii mari, cu împrumuturi luate de la cei mai mari creditori ai României, birocraţia românească întinde covorul roşu pentru că este ordin de la Palatul Victoria, sau acest gen de investiţii sunt pe agenda întâlnirilor bilaterale de la cel mai ridicat nivel.
Toate companiile din România se plâng că nu mai găsesc forţă de muncă, că dispar tinerii şi cei care ar putea să mai fie încadraţi în forţa de muncă activă cea mai bună, dar numai guvernele României nu se plâng de acest lucru, întrucât la stat toată lumea vrea să lucreze, mai ales după majorările salariale de două cifre sau chiar de trei cifre.
Guvernul PSD nu uită să spună că, prin măsurile pe care le-au luat, economia României a crescut cu 7%, fiind pe primul loc în Europa. Pe de altă parte, în ciuda acestei creşteri economice, a creşterilor salariale, a programelor PSD, 120.000 de români au plecat din România în 2017, fiind cel mai mare exod din Uniunea Europeană.
Iar profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, atrage atenţia că aproape jumătate din tinerii români, conform ultimelor date disponibile, au planuri concrete să plece din ţară.
În România salariile cresc, ne uităm pe rapoartele Eurostat şi vedem că PIB per capita în raport cu media UE a crescut în ultimii zece ani de la 46% la 63%, şi totuşi oamenii pleacă din ţară, a menţionat profesorul la emisiunea ZF Live.
Tinerii pleacă din ţară nu neapărat pentru că nu îşi găsesc un job, ci poate pentru că ar vrea să-şi facă o afacere dar sunt mâncaţi de birocraţie, de birocraţia finanţărilor, de birocraţia programelor guvernamentale de susţinere şi poate de birocraţia viitorului.
România şi-a dublat cifra de afaceri a tuturor companiilor în ultimii zece ani, dar marii câştigători au fost companiile mari, atât multinaţionalele cât şi cele româneşti.
Afacerile şi investitorii mici au pierdut teren însă, iar România are mai multă nevoie ele decât de o consolidare la vârf.
