Opinii

Schemele de monedă virtuală sau noua "goană după aur"

Schemele de monedă virtuală sau noua "goană după aur"
08.04.2015, 13:45 755

Din ce în ce mai mult, în ultima perioadă, ştirile referitoare la monedele virtuale îşi fac loc pe primele pagini ale ziarelor sau în presa on-line. Astfel, în contextul unor informaţii referitoare la desfăşurarea în România, în premieră mondială, a primei tranzacţii imobiliare cu plata exclusiv într-o monedă virtuală, dar ţinând cont şi de recenta emitere a comunicatului BNR referitor la schemele de monedă virtuală, se impune o considerare a implicaţiilor ce pot fi generate de utilizarea / deţinerea unor astfel de instrumente virtuale.

Este de la sine înţeles faptul că banii reprezintă motorul economiei moderne şi o sursă continuă de împliniri şi controverse în rândul persoanelor fizice şi al companiilor deopotrivă. Din acest motiv, domeniul în sine este intens reglementat şi supus unei supravegheri constante din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale abilitate în acest sens.

Pornind de la trocul din perioada epocii de piatră, urmat de apariţia monedelor metalice, a banilor de hârtie şi continuând cu moneda electronică, evoluţia banilor în timp dovedeşte capacitatea de modelare şi adaptare faţă de cerinţele şi nevoile omenirii. Astfel, ţinând cont de tendinţa actuală a societăţii de a adopta cu o uşurinţă uimitoare orice inovaţie din domeniul tehnologiei informaţiei, nu este deloc surprinzătoare atenţia tot mai mare acordată monedelor virtuale.

Chiar dacă, la momentul lor iniţial, monedele virtuale reprezentau un mijloc de plată doar în cadrul unor grupuri restânse de participanţi, pentru achiziţionarea atât a unor bunuri virtuale, cât şi a unor bunuri şi servicii reale (cum ar fi cărţile, gadget-urile sau serviciile on-line), succesul utilizării lor a determinat extinderea acestora la o scară tot mai largă, devenind accesibile pentru orice persoană care deţine un minim de resurse şi cunoştinţe IT. În contextul dezvoltării lor, nu este deloc suprinzător interesul tot mai mare acordat acestor forme de „plată” de catre unii participanţi la activitatea economică, în sensul transformării într-un fel de frondă, de rezistenţă în faţa unui sistem bancar mult blamat în urma ultimei crize economice; de asemenea, interesul creşte dacă ne gândim că dispare atât controlul exercitat de diversele autorităţi statale cu privire la realizarea şi urmărirea plăţilor/participanţilor, cât şi necesitatea plăţii comisioanelor destul de mari aferente oricăror tranzacţii desfăşurate prin intermediul sistemului bancar. Mai mult, avantajele se referă la reducerea timpului alocat fiecărei operaţiuni în parte şi, de asemenea important pentru unii participanţi la tranzacţii, dispare obligaţia divulgării unui set de date personale către diverşi operatori din sistem.

Însă, pe lângă unele dintre motivele enumerate mai sus pentru care destul de mulţi oameni din întreaga lume, inclusiv români, îşi îndreaptă atenţia tot mai mult asupra monedelor virtuale, se pare, totuşi, că principalul motiv pentru manifestarea unui nivel de interes cu privire la aceste scheme rămâne dorinţa oamenilor de a câştiga rapid, de a risca şi, finalmente, de a paria pe fluctuaţiile viitoare ale monedelor virtuale, care sunt supuse unei volatilităţi foarte ridicate a cursului de schimb. Intrebarea, in acest din urmă caz, este: vor interveni autorităţile de supraveghere pentru reglementarea şi introducerea unor măsuri de control şi autorizare a unor astfel de operaţiuni? Investitorii instituţionali, fondurile de private equity, vor lua şi ei în „obiectiv” monedele virtuale?

Pe de altă parte, fiind o alternativă la sistemul monetar aşa cum îl cunoaştem, nu puţini sunt aceia care se opun introducerii pe scară mai largă a unor astfel de monede virtuale. În acest sens, Autoritatea Bancară Europeană a identificat, printr-o analiză realizată anul trecut, aproximativ 70 de riscuri aferente schemelor de monedă virtuală. Nu se poate contesta realitatea existenţei acestor riscuri, însă, aşa cum spuneam, tocmai de aici s-a dezvoltat ideea din spatele acestor scheme  - dorinţa de a evita rigorile unui sistem bancar care, cu toată reglementarea, a adus beneficii doar unora în detrimentul majorităţii.

Pe lângă toate aceste aspecte, rămâne însă o întrebare: au sau nu viitor aceste scheme de monedă virtuală? Vor ajunge ele să înlocuiască efectiv banii aşa cum îi ştim azi? Dacă este să privim prin prisma celor ce se folosesc de aceşti „bani” pentru a cumpăra/vinde servicii, bunuri şi produse, răspunsul este da. Însă, pentru ca moneda virtuală să devină un mijloc de plată, un substitut pentru bani la o scară mult mai largă, trebuie timp şi încredere. Cu cât tranzacţiile în care sunt utilizate monedele virtuale ca mijloc de plată vor fi mai dese, cu cât fraudele vor fi mai rare şi cu cât securitatea sistemelor va spori, cu atât cresc şansele ca acest lucru să se întâmple. Dacă astăzi există, la nivel global, câţiva retaileri dispuşi să accepte plăţile cu monedă virtuală, majoritatea activând în domeniul tehnologiei informaţiei, de ce nu am vedea, în viitor, o răspândire tot mai largă a utilizării lor în economie?

În încheiere, dar nu în ultimul rând, trebuie ridicată o altă problemă de importanţă majoră, şi anume dacă şi în ce măsură operaţiunile cu monedă virtuală sunt supuse taxării. Cum vor fi considerate, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată şi al impozitelor directe, pe avere, operaţiunile cu monedă virtuală? Vor deveni acestea operaţiuni economice supuse taxării, pe considerentul că moneda virtuală este, mai degrabă, un activ ca oricare altul? Sau moneda virtuală va fi văzută ca mijloc de plată şi, deci, nesupusă taxei pe valoarea adăugată şi impozitelor directe? Clarificări măcar în ceea ce priveşte aplicarea sau neaplicarea taxei pe valoarea adăugată vor fi emise, probabil, în cursul anului 2016 atunci când Curtea Europeană de Justiţie va decide asupra unei întrebări preliminare venită din Suedia (Cauza C-264/14), după, suntem convinşi, lungi dezbateri. Miza este foarte mare, pentru că eliminarea oricărei forme de taxare are, drept consecinţă, încurajarea investiţiilor în domeniul respectiv, oferirea unui avantaj competiţional şi posibilitatea obţinerii unor rentabilităţi superioare.

Este, aşadar, de urmărit evoluţia monedelor virtuale în timp, având în vedere că există două scenarii preconizate: fie vom asista la o utilizare a acestora pe o scară largă şi la nivel global, fie la o pierdere a interesului şi încrederii utilizatorilor şi la o eliminare a acestora din categoria modalităţilor moderne de plată.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO