În timp ce liderii politici - Traian Băsescu vs. Crin Antonescu/Victor Ponta îşi numără voturile şi de ce nu, orele pe care le mai au în viaţa politică, Banca Naţională calculează banii care pleacă din ţară ca un decont al acestor vremuri de criză europeană, dar mai ales de mardeală politică internă. În acelaşi timp BNR calculează banii care nu mai vin în ţară până când preţul activelor nu va scădea astfel încât totul să fie încă odată ieftin sau dobânzile la depozitele în lei şi la titlurile de stat la lei să fie din nou la 8-10% sau până când cursul nu va creşte mai mult ca să aibă de unde să scadă pentru a oferi investitorilor financiari o rentabilitate apreciabilă.
Ce ar putea să spună acum BNR? Că îşi menţine politica monetară prudentă, că au crescut tensiunile atât externe, cât şi interne, că se aşteaptă la o creştere a inflaţiei ca urmare a secetei, la majorarea preţurilor administrate şi la creşterea cursului care se reflectă imediat în preţul unor bunuri şi servicii legate la euro. Şi ce va mai spune sau nu. Că avem ieşiri de capital, că nu mai vin bani în ţară, că Ministerul Finanţelor apelează la rezervele strânse la începutul anului, când s-a împrumutat mai mult, pentru că acum costurile au crescut semnificativ, iar cei care vor să ne împrumute au pus România pe "hold", dacă nu chiar "reject". Sau că fără FMI suntem morţi şi am fi mâncaţi de vii de pieţele financiare internaţionale, dovadă şi intenţia Guvernului actual de a încheia un nou acord până în 2015.
În iulie cursul leu-euro a crescut cu aproape 4%, iar de la începutul anului cu 7%. Dacă ne uităm puţin în istoria noastră de acum 10-15 ani, această creştere nici nu se vede faţă de cum era atunci când veneau minerii, când România era la un pas de a declara incapacitate de plată sau când trebuia să facă faţă unei inflaţii de 30%-40% pe an, faţă de 2%-4% acum. Dar această creştere de 7% se adaugă unei creşteri de 25% din momentul izbucnirii crizei în vara lui 2008. Iar de atunci salariile nu au crescut cu 25%, ci dimpotrivă au scăzut, ceea ce a dus la acumularea datoriilor şi a restanţelor. Acum orice creştere a cursului cu 1% înseamnă de fapt o creştere a cursului cu 10% în urmă cu un deceniu.
De luni FMI revine la Bucureşti pentru a vedea ce a mai făcut Guvernul între timp. Ce poate să îi raporteze? Că miniştrii au fost ocupaţi cu referendumul pentru demiterea lui Băsescu, că au umblat să găsească afacerile frauduloase ale guvernării Băsescu-Boc, că au schimbat oamenii celorlalţi cu ai lor în fruntea administraţiei, că ţin deficitul bugetar sub control prin reducerea banilor alocaţi pentru investiţii, că au reziliat contractele cu "băieţii deştepţi" din energie sau că seceta face ravagii. Dar cel mai important lucru pe care trebuie să îl spună Fondului Monetar Internaţional este că după referendum se vor ocupa cu toată forţa de economie. Asta până să vină alegerile parlamentare. Sau prezidenţiale dacă Băsescu este demis (acest articol este scris duminică, la ora 17, fără a cunoaşte rezultatul referendumului).
Tare îmi este teamă că alături de seceta din agricultură am intrat într-o secetă financiară care se extinde şi pârjoleşte totul în cale, unde banii ies şi nu intră, unde suntem din nou ocoliţi de fluxurile financiare private şi unde FMI-ul este singurul nostru prieten care mai stă la masă cu noi. Din obligaţie.
După ce oamenii vor reveni din concedii, cu mai puţini bani în buzunar vor creşte aşteptările şi cerinţele de la cei care sunt la guvernare. De la "noi vrem pământ" se va trece la "noi vrem bani". În trimestrul doi au fost bani la buget, dar nu ştiu dacă vor fi şi în trimestrul trei, având în vedere că în lunile de vară economia va fi afectată atât de problemele interne, cât şi de încetinirea din Europa.
Referendumul pentru demiterea lui Băsescu a trecut, dar seceta financiară rămâne! Iar ăsta este cel mai important lucru pentru că banii nu au de unde să cadă peste noapte dacă nu s-a însămânţat şi nu s-a irigat economia. Iar de plouat nu mai plouă cu bani de un an de zile.
Luni una dintre tabere, Băsescu pe de-o parte, Ponta şi Antonescu pe de altă parte, vor deschide sticlele de şampanie şi cutiile cu pişcoturi. Iar noi le vom plăti! Şampania va fi tare scumpă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
