În ultimele zile am participat în Lima, Peru, la întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internaţional si Băncii Mondiale. Vineri dimineaţă, Christine Lagarde, directorul FMI, a vorbit la întâlnirea plenară a guvernatorilor FMI şi Bancii Mondiale despre contextul economic global şi despre posibile scenarii de redresare. Nu a fost doar un alt speech ţinut de una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost un semnal de îngrijorare pe care lumea din sală l-a înţeles. În România nu a pătruns acest mesaj. Nici un avea cum: prea multe dispute politice, ridicări la DNA, aceleaşi subiecte efemere care ne consumă energia şi timpul. Problemele ridicate de Lagarde ne vor lovi şi n-o să ştim de unde pentru că refuzăm să ne preopcupe şi altceva.
Christine Lagarde a început discursul spunând că ne aflăm într-un moment de schimbare, în care vechile modele economice nu mai sunt valabile. A caracterizat contextul global prin aceste cuvinte: 1. Incertitudine, 2. Tranziţie şi 3. Acte de echilibrare.
1. Incertitudine. Lagarde s-a referit la incertitudinea creată de scăderea prognozei de creştere economică mondială de la 3,3% la 3,1% pentru 2015. La capitolul acesta, suntem în avantaj. În urmă cu câteva zile, raportul de toamnă al FMI, World Economic Outlook, creştea prognoza României de la 2,7% la 3,4% pentru acest an. Informaţia a fost preluată în presa economică scrisă, prea puţin însă şi pe TV. Economia românească merge foarte bine, dar, din păcate, cea globală creşte mai încet decât prognozat, iar asta ne-ar putea afecta.
2. Tranziţie. Christine Lagarde a făcut trimitere la două elemente cu impact global: o nouă fază din istoria Chinei, în care, creşterea economiei va fi mult maimică şi aşteptata schimbare în politica monetară americană. China este primul nostru partener comercial din zona asiatică, dar chiar dacă nu se află în top zece, o altă ţară este şi ţara asta are legături strânse cu piaţa chinezească. Vorbesc despre Germania, care este principala destinaţie de export pentru produsele româneşti. Mai mult de 20% din totalul exporturilor noastre merge către nemţi. Economia germană depinde într-o măsură ridicată de cea a Chinei, exporturile germane către chinezi reprezintă 2,57% din PIB. Dacă schimburile comerciale dintre cele două ţări vor scădea dramatic, implicit, va suferi şi economia românească care depinde de exporturile către Germania şi de investiţiile germane de la noi din ţară.
A doua tranziţie, cea către o nouă politică monetară americană ar putea avea un efect mai mare şi mai direct asupra Românei. Majorarea ratei dobânzii de politică monetară din SUA ar putea avea drept efect o depreciere a leului şi o creştere a inflaţiei. Banca Central Europeană ar putea creşte rata dobânzii şi asta ar putea forţa băncile comerciale să majoreze şi ele dobânzile şi ar descuraja investiţiile, inclusiv creşterea economică pe termen lung.
3. Acte de echilibrare. Aici, Lagarde a menţionat trei politici care pot mitiga efectele incertitudinii şi tranziţiei de mai sus: măsuri de stimulare a cererii, de întărire a stabilităţii financiare şi reforme structurale.
Măsuri de stimulare a cererii. Adică exact ce am făcut noi prin reducerea TVA. Da, acea reducere care a ocupat spaţiul de emisie de la televizoare vreo 3 luni cu tot felul de "pricepuţi" care susţineau că nu trebuie făcută.
Întărirea stabilităţii financiare. Şi aici stăm bine, în mare parte datorită măsurilor prudente ale Băncii Naţionale. Însă, observ cu nelinişte, măsuri gândite prea puţin care pot deregla sistemul financiar. Sunt o adeptă a protejării drepturilor consumatorului şi trebuie ca ANPC, sistemul juridic şi legiuitorii să ia măsuri astfel încât consumatorii să nu fie păcăliţi de bănci. Trebuie să fim atenţi cum scriem unele legi şi cum transpunem unele directive astfel încât să nu existe posibilitatea ca o singură decizie referitoare la o singură speţă să afecteze stabilitatea întregului sistem bancar. Trebuie un act de echilibrare între drepturile consumatorilor şi stabilitatea întregului sistem.
Implementarea de reforme structurale. Aici ar fi mult de spus, pentru că s-au făcut multe în acestă zonă. Voi vorbi de ceva foarte important, care are potenţialul să schimbe cu totul modul în care economia românească poate creşte. Mă refer la reforma în guvernanţa corporativă aplicată companiilor de stat. Am lucrat la acest subiect vreme de mai multe luni, alături de ministerul de Finanţe şi de Banca Mondiala. De curând, ministrul Finanţelor a pus la transparenţă publică un proiect de lege care modifică OUG 109/2011, ordonanţa care reglementa cadrul de aplicare a guvernanţei corporative. Este un mare pas înainte, având în vedere că prevederile OUG 109 au fost aplicate în unele cazuri prost, alteori părtinitor şi trebuia reglementată legea. Salut munca celor de la Finanţe! Ce beneficii aduce acest nou proiect? În primul rând, depolitizează companiile de stat prin profesionalizarea consiliilor de administraţie şi a managementului acestora. Apoi, elimina posibilitatea demiterilor arbitrare pe criterii politice, a conducerii acestor companii. Introduce o mai mare transparenţă în companiile de stat, atât prin raportări agregate cât şi prin pagini web mai clare. Impune un cadru clar de alcătuire şi negociere a unui plan de administrare pe patru ani al companiei. Permite statului să impună clar, în scris, o serie de aşteptări către noile conduceri ale companiilor. Aceste sunt numai câteva schimbări esenţiale aduse de acest proiect. Mai multe puteţi citi pe siteul Finanţelor: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/amendamenteOUG109_2011_05102015.pdf. Cu puţin timp în urmă opoziţia cerea imbunătăţirea situaţiei de la companiile de stat şi modificarea OUG 109. Mai zice acum cineva ceva?
În final, aş vrea să atrag atenţia că suntem mult prea preocupaţi de micile lupte interne şi nu avem suficient de multă aplecare spre tratarea contextului global în mod serios şi profesionist. Ar trebui să lăsam la o parte superficialitatea şi râca politică şi să găsim împreuna modalităţi de a întâmpina ce vine spre Romania, din afară, pentru că, altfel, aceste evenimente ne vor lua pe nepregătite şi vom avea cu toţii de suferit!
