Opinii

Soluţia „miracol“ pentru crearea de locuri de muncă: 6.000 de joburi costă statul 134 mil. euro

Soluţia „miracol“ pentru crearea de locuri de...

Autor: Adelina Mihai

03.07.2014, 00:07 4720

Într-o ţară care se laudă în faţa investitorilor că are forţa de muncă ieftină, crearea de 6.000 de locuri de muncă cu un grad înalt de calificare – deci cu salarii mari – este o veste mai mult decât bine-venită şi merită sprijintă de toată lumea. Lucrurile capătă însă o altă nuanţă atunci când noile salarii mari sunt plătite din ajutoare de stat, iar ajutoarele de stat sunt finanţate de către contribuabilii unei economii sugrumate de salarii mici. Este ca şi cum statul ar plăti, timp de doi ani, salarii nete în valoare de câte 500 de euro net pe lună pentru 6.000 de angajaţi.

Pe de-o parte, soluţia guvernului de acordare de ajutoare de stat în valoare de 134 mil. euro pentru crearea a 6.000 de locuri de muncă în domenii cu o înaltă calificare ar putea conduce la o îmbunătăţire a pieţei muncii, prin prisma creşterii numărului de locuri de muncă cu angajaţi mai bine pregătiţi şi mai bine plătiţi. Soluţia este benefică în condiţiile în care, în prezent, în România peste două treimi dintre salariaţi au un salariu mai mic de 1.500 de lei net pe lună, iar o cincime sunt plătiţi la nivelul salariului minim pe economie (adică primesc „în mână“ câte 670 de lei pe lună). Spre comparaţie, un programator începător câştigă cel puţin 2.500 de lei net pe lună, iar un angajat din centrele de externalizare care ştie o limbă străină primeşte de la 1.300- 1.400 de lei net pe lună, acestea fiind două dintre tipurile de joburi noi care se vor crea cu ajutoare de stat.

Pe de altă parte, mai mulţi angajatori din industria IT au spus, în ultimii ani, că există un deficit mare de personal pe această piaţă, şomajul în IT este zero, iar şcolile nu creează decât 6.000 - 7.000 de programatori pe an, pe când piaţa are nevoie de un număr dublu de absolvenţi de facultăţi de profil. Iar acest lucru ar putea conduce într-o situaţie în care aşa-numitele locuri de muncă nou create să fie de fapt joburi mai „vechi“ ocupate de angajaţi care s-au mutat din alte companii în cadrul unor angajatori de talia IBM, Endava, Orange sau Vodafone, care îşi permit să ofere salarii mai mari de vreme ce au o parte din cheltuielile salariale plătite din ajutorul de stat.

În plus, noile locuri de muncă se creează tot din banii celor care plătesc taxe şi impozite la stat şi care provin în mare parte tot de la angajaţii cu salarii mici, bani care se reîntorc în economie prin intermediul ajutoarelor de stat.

Prin urmare, un mare risc asumat prin acordarea de ajutoare de stat care să conducă la crearea a mii de locuri de muncă cu înaltă calificare într-o economie în care majoritatea oamenilor au salarii mici este acela de a plăti, din salariile mici, salarii mari care deja existau.

Oricum, o soluţie pentru remedierea situaţiei de pe piaţa muncii trebuie găsită cu orice preţ, având în vedere că în prezent doar jumătate din populaţia aptă de muncă are un serviciu, mai mult de două milioane de locuitori au emigrat în speranţa unor salarii care să le asigure un trai decent, iar unu din cinci pensionari a reuşit, cu acte, să iasă la pensie înainte de vreme.

​Notă:
Endava, IBM România, Orange, SCC Services România, Dell International Service, Microsoft, DB Global Technology, Luxoft Professional România, Pentalog, Siemens, Ness România, Atos IT Solutions and Services, Accesa IT Systems, Vodafone Technologies România, Emag IT Research, Computer Generated Solutions România, Teamnet Business Services şi SAP România sunt companiile care au semnat contracte cu Ministerul de Finanţe, în perioada iunie 2013- iunie 2014, pentru acordarea de ajutoare de stat cu o valoare totală de 134,26  de milioane de euro care să conducă la crearea a 6.124 de locuri de muncă (conform H.G. nr. 797/2012).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO