Inainte de 1989, visul romanului era un apartament, o Dacie si un video. Acum, o casa "pe pamant" si un 4X4. Video-ul a pierdut pozitia, probabil, in favoarea calculatorului, dar oricum diferenta de accesibilitate i-a diminuat statutul de bun de pret.
Nu stim in ce masura dorintele familiei de acum 20 de ani contribuiau la PIB-ul Romaniei, pentru ca nu exista statistici reale din acea perioada, dar acum cresterea economica se bazeaza tot mai mult pe atingerea acestui tip de obiective personale. Iar daca adaugam vizitele in lanturile de retail si vacantele in strainatate, avem imaginea completa a motorului economiei din ultimii 4-5 ani, de cand creditele au devenit o obisnuinta: consumul.
In trei ani, adica intre 2003 si 2006, PIB al Romaniei s-a dublat, ajungand anul trecut in sfarsit la o valoare rezonabila pentru marimea tarii: aproape 100 mld. euro.
Constructiile au crescut anul trecut cu 19% si este foarte probabil ca anul acesta sa aiba un ritm de peste 20%, avand in vedere vremea frumoasa de peste iarna. Este adevarat ca au o pondere destul de redusa in PIB - de 6%, dar a fost de ajuns ca in 2006 sa acopere scaderea de ritm a agriculturii.
Se va putea inscrie Romania pe traseul dezvoltarii economice a Spaniei, care si-a bazat cresterea in ultimii 20 de ani pe constructii? Este foarte posibil, iar afirmatiile ca suntem in fata unui boom imobiliar nesustenabil nu se sustin daca ne comparam nu cu ce a fost in Romania pana acum, ci cu ceea ce este in jur sau cu ce ar fi trebuit sa fie daca deciziile curajoase de a inchide fabricile nerentabile, de a privatiza bancile si de a deschide economia investitorilor straini s-ar fi luat la timp.
Pentru romani, cresterea preturilor la locuinte din ultimii cinci-sase ani este de necrezut, dar pentru britanici sau francezi suntem un El-Dorado imobiliar la preturile actuale de 1.500-2.000 euro/mp construit pentru casele noi in Bucuresti. Costul unui metru patrat de locuinta s-a dublat in Paris (ajungand la 8.000 de euro), o piata stabila, in ultimii zece ani. Atunci, cum sa nu creasca mult mai rapid in Romania, care abia s-a trezit la viata? Din acest punct de vedere, decizia BNR de a ridica restrictiile la creditare va fi un impuls pentru cresterea economica, care s-ar putea si anul acesta, daca agricultura nu va crea surprize, sa ajunga la un ritm de circa 7%.
Partea proasta este ca lipsa de viziune a edililor face ca toate aceste investitii in case, in parcuri de retail si masini sa nu contribuie neaparat si la o mai buna calitate a vietii.
De exemplu, Bucurestiul are cea mai mare densitate a populatiei din Europa, cu 8.000 de locuitori pe kilometrul patrat, dar primaria da avize de constructie pentru blocuri de locuinte in cartiere deja superaglomerate, in spatii unde ar fi fost poate mult mai bine sa faca parcuri. Nu mai vorbim de hipermarketuri amplasate in centrul orasului. Nu numai ambuteiajele, dar si penele de curent tot mai frecvente arata ca politica de dezvoltare urbana este depasita.
In aceste conditii de reglementare slaba, ineficienta, singura solutie este sa ne dorim ca investitiile sa fie cat mai multe si intr-o perioada cat mai scurta de timp, iar numarul de masini sa creasca accelerat. Cu cat ne trezim sufocati mai repede, cu atat vor fi impuse reguli dure mai devreme. Inca n-am ajuns la punctul critic.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
