Dublarea bugetului alocat investiţiilor de către Compania Naţională de Drumuri între 2020 şi 2022 se vede în sfârşit în evoluţia sectorului construcţiilor, având în vedere creşterea cu 12% a acestui domeniu în 2022.
Astfel, bugetul total CNAIR - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - a crescut de la 6,5 miliarde lei în 2020, la 12,4 miliarde lei în 2022, iar din aceşti ani, bugetul alocat investiţiilor propriu-zise în infrastructură a crescut de la 4,1 mld. lei în 2020, la 8,4 mld. lei anul trecut.
Revigorarea construcţiilor de infrastructură este vizibilă, şi chiar dacă anul trecut s-au dat în folosinţă doar 10 kilometri de autostradă, şantierele deschise din toată ţara merg la o turaţie bună.
Dacă până la sfârşitul anului se va lega prin Centura Sud Piteştiul de Constanţa pe autostradă, aşa cum afirmă ministrul transporturilor, ar fi într-adevăr un pas bun. Toţi critică lentoarea întârzierii investiţiilor în infrastructură şi în autostrăzi, însă explicaţia este simplă: pur şi simplu nu s-au alocat bani suficienţi. Nici acum, cu un buget de sub 2 mld. euro pe an pentru drumuri, care înseamnă atât drumuri naţionale, cât şi autostrăzi, banii nu sunt de fapt suficienţi. Probabil că o sumă minimă de 1% din PIB, adică 3 mld. euro pe an, ar fi necesară pentru a acoperi decalajul României în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă faţă de ţările din regiune.
Odată cu semnarea contractelor pentru Autostrada A7 Ploieşti - Paşcani, livrarea anuală de autostrăzi va intra într-o nouă etapă.
De fapt, legătura pe autostradă între Bucureşti şi Iaşi ar fi trebuit să fie prioritară mai ales că nu presupune trecerea costisitoare a Munţilor Carpaţi.
Această conexiune între Bucureşti şi Iaşi ar fi trebuit făcută în primii zece ani după Revoluţie, nu aproape 40 de ani mai târziu.
Faţă de Bucureşti - Constanţa, autostrada Bucureşti - Iaşi traversează judeţe şi capitale de judeţ precum Buzău, Focşani, Bacău cu o vie activitate economică, iar legătura acestora cu Capitala va accelera dezvoltarea în dublu sens. Discuţiile despre autostrăzi în România au plecat tot timpul de la necesitatea trecerii munţilor, dar a fost neglijată exact acest traseu prin Moldova, care să unească cele două foste capitale ale Principatelor Unite.
Cu banii din PNRR, este posibil ca legătura pe autostradă între Bucureşti şi Paşcani să fie realizată până în 2027-2028 sau poate chiar mai devreme, aşa cum îşi asumă astăzi constructorul.
Traseul peste Carpaţi între Piteşti şi Sibiu nu va fi gata mai devreme de 2030.
Abia acum, prin construcţia la care toată lumea speră să fie făcută într-un ritm tot mai rapid la şes între Bucureşti şi Iaşi se va vedea în sfârşit că dacă aloci bani corespunzător ai şi rezultate în lucrări de infrastructură, dar să îţi asumi proiecte fezabile.
Trebuie acceptat că România pur şi simplu nu are banii necesari să treacă munţii mai devreme de 2030 pe Valea Oltului. Moldova de Nord va trebui să accepte că timp de cel puţin un deceniu, după ce se va finaliza autostrada Bucureşti - Iaşi, va avea cale de ieşire spre Occident pe patru benzi ocolind pe la Ploieşti - Piteşti - Sibiu. Dacă s-ar fi acceptat raţionalul şi fezabilul mai din timp, astăzi ar fi existat autostrada Bucureşti - Iaşi funcţională.
Din păcate, zona de est a României a fost văduvită de alocări de fonduri de infrastructură în ultimele trei decenii. 90% din banii de autostrăzi au mers în Transilvania şi ca urmare diferenţa de dezvoltare economică între vestul şi estul ţării s-a acumulat. Clujul nu mai are foarte mult până să fie legat complet de autostradă de Târgu-Mureş, iar legătura pe patru benzi între Cluj şi Sibiu a fost deja realizată. De la Cluj poţi să mergi astăzi pe autostradă până la Timişoara şi mai departe în vest, cu excepţia unei mici porţiuni de 17 km după Deva.
Alocarea mai consistentă de finanţare pentru lucrările de infrastructură publică în 2022 a fost unul din cele două motoare care au ţinut pe plus Produsul Intern Brut, cel de-al doilea fiind sectorul IT&C. Construcţiile, deşi nu au o pondere foarte mare în PIB, de doar 7-8%, au crescut cu 12%, în timp ce sectorul IT&C, care include şi companiile de servicii IT, a crescut conform estimărilor cu 23%.
Astfel, în pofida scăderii industriei cu aproape 2% şi a agriculturii cu 5% din cauza secetei, iată că mutarea economiei pe alţi doi piloni de creştere a dat roade. În tabloul general se mai adaugă comerţul sau consumul populaţiei, care nu a slăbit în pofida creşterii preţurilor de consum.
Accelerarea investiţiilor în infrastructură va trebui de acum încolo să fie menţinută. Să nu fie doar o soluţie pentru compensarea decelerării altor sectoare. Fără livrarea a cel puţin 100 de kilometri de autostradă pe an, economia românească nu îşi poate folosi cu adevărat potenţialul.
