opinie cristian hostiuc

​Surpriza anului viitor s-ar putea să fie creşterea cursului euro, adică deprecierea leului pentru a mai tăia din avântul importurilor care vor creşte în urma reducerii TVA

30 dec 2015 Autor: Cristian Hostiuc

Finalul anului 2015 este puţin atipic pe piaţa valutară interbancară faţă de anii precedenţi. Cursul leu-euro a crescut în ultimele săptămâni, când toată lumea se aştepta ca el să scadă având în vedere că intrau banii “căpşunarilor”, iar lumea şi companiile mai schimbau “100 de euro” pentru “a face sărbătorile” şi a plăti primele.

Din noiembrie, cursul a crescut de la 4,43 lei/euro până la 4,53 lei/euro, adică un plus de 2,2%.

În condiţiile în care în România nu există inflaţie, ci deflaţie, iar dobânzile la lei se învârt între 0 şi ceva şi 2% pe an, acestă creştere de 2% a cursului într-o lună şi jumătate înseamnă destul de mult.

Nu multă lume a fost atentă la afirmaţiile Băncii Naţionale şi ale guvernatorului Mugur Isărescu în privinţa politicii monetare după scăderea TVA.

BNR a „ameninţat” chiar că îşi va schimba politica monetară pentru a acomoda această scădere care are un impact extrem de important în economie, eliberând

7,2 miliarde de lei, care înseamnă un minus echivalent în veniturile bugetului şi un necesar de finanţare bugetară mai mare.

Oficialii BNR au indicat chiar faptul că s-ar putea să vedem o creştere a dobânzilor din partea BNR pentru a încetini creşterea consumului şi supraîncălzirea economiei.

Un punct de TVA înseamnă 1,8 mld. lei. În 2016 deficitul bugetar va creşte la 2,9% din Produsul Intern Brut (PIB) adică un minus de 24 mld. lei. Aceşti bani trebuie cumpăraţi din piaţă de către Trezorerie, la care se adaugă şi rostogolirea soldului având în vedere că România nu îşi rambursează din împrumuturile interne. Probabil că BNR va reduce rezervele minime obligatorii pentru a da băncilor bani ca să acopere acest deficit.

Scăderea TVA va duce la o creştere a importurilor care au fost temperate în criză de lipsa cererii pe fondul unei portofel mai strâns din partea consumatorilor.

Creşterea importurilor care a intervenit după scăderea TVA la alimente de la 24% la 9% în vară va accelera şi mai mult în 2016 în special în prima parte a anului când comercianţii vor încerca să vândă mai mult promovând scăderea preţurilor.

Prin creşterea cursului, BNR va încearca să tempereze majorarea importurilor, prin scumpirea lor prin creşterea cursului, şi să „anuleze” parţial această scădere de TVA.

Chiar dacă statul a pus în buget un curs mediu de 4,44 lei, s-ar putea să vedem un curs mult mai ridicat şi în anumite momente se va duce peste 4,6 lei până aproape de 4,7 lei dacă importurile trebuie încetinite, iar exporturile accelerate pentru a ţine sub control deficitul comercial.

 

Odată ce ponderea euro în creditele acordate în România scade iar împrumuturilor în lei cresc şi BNR îşi va schimba treptat focusul de la administrarea cursului valutar la urmărirea dobânzilor la lei.

Pe piaţa interbancară, indicele Robor la trei luni, indicatorul de referinţă pentru creditele de retail în lei, a scăzut la un minim istoric de 1,02% pe an pe fondul unei supralichidităţi în piaţă şi a lipsei unor proiecte care să absoarbă aceşti bani.

De trei ani, statul îşi reduce investiţiile pentru a acoperi creşterea de salarii şi de pensii.

În prima parte a anului, România va continua să aibă deflaţie pe fondul scăderii preţurilor ca urmare a reducerii TVA. Dacă cererea din partea consumatorilor va creşte, s-ar putea să vedem în T4 o creştere a preţurilor şi o revenire a inflaţiei.

Oricum la anul, BNR va avea în faţa ochilor continuarea creşterii exponenţiale a creditării în lei, cu un ritm de două cifre ceea ce va supraîncălzi piaţa. În aceste condiţii întrebarea este la ce măsuri va recurge BNR pentru a tempera creşterea creditării în lei astfel încât economia să nu crape din nou ca în perioada de boom. Dacă atunci creditarea în euro a stat la baza dezechilibrelor, acum creditarea în lei poate cauza probleme, chiar dacă dispare riscul valutar.

Economia românească şi-a revenit din criză pe consum şi mai puţin pe investiţii iar acest lucru se va vedea în anii următori. Creşterea salariului minim, reîntregirea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor, explozia salariilor din IT, scăderea dobânzilor la lei au stat la baza revenirii consumului care a contribuit cel mai mult la creşterea economiei.

Investiţiile străine şi ale statului au scăzut, în timp ce investiţiile private şi-au revenit de-abia din a doua parte a anului 2014.

În lipsa creşterii investiţiilor, economia românească nu mai poate trăi mult timp din creşterea consumului adusă de majorarea veniturilor, fie prin scăderea impozitelor, dobânzilor şi creşterea salariului.

Anul 2016 va fi an electoral şi nimeni nu îşi va bate capul cu această problemă, dar s-ar putea ca din 2017 să asistăm la corecţii în economie, fie prin curs, fie prin dobânzi, fie prin taxe şi impozite.

  

 

 

 

 
Cuvinte cheie:
crestere
, importuri
, reducere
, tva
, anul viitor
, deprecierea leului
, surpriza
, cristian hostiuc
, politica monetara
, investitii
, bnr
, scadere
, economie
, bani
, consum
, creditare
, romania
, salarii
, preturi
, piata
, inflatie
, fond
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide