Opinii

Timbrul de mediu pentru maşini va intra în vigoare. Ce va urma după?

Timbrul de mediu pentru maşini va intra în vigoare. Ce...

Autor: Bogdan Alecu

29.01.2013, 18:22 4042

La sfârşitul anului 2011 din cele 4,3 milioane de autoturisme înmatriculate în România peste trei milioane de maşini sunt mai vechi de şase ani, aproape două milioane au peste 11 ani iar aproape 700.000 au peste 20 de ani.

Ce înseamna în realitate aceste cifre?

Maşinile peste 11 ani, produse înainte de anul 2000 reprezintă jumătate din parcul auto naţional. Acestea sunt maşini cu tehnologie expirată, care nu respectă nici cele mai elementare norme de siguranţă (foarte multe dintre acestea nici măcar nu au sistem ABS – care împiedică blocarea roţilor la frânarea puternică şi implicit pierderea controlului automobilului). Toate acestea în era în care deja discutăm de maşini cu ESP standard, airbaguri peste airbaguri, cinci stele din cinci la EuroNCAP sau, mai nou, faruri care renunţă şi la tehnologia bi-xenox în favoarea celor ultra-moderne cu LED-uri. România nu are în acest moment doar cel mai îmbătrânit parc auto din Europa, ci parcul auto în cea mai jalnică stare. Această concluzie nu este însă trasă dintr-un studiu, deoarece nu există foarte multe informaţii pe acest domeniu, ci din simpla analiză a maşinilor care pot fi întâlnite de către oricine în trafic. Există însă aceste maşini care pot fi identificate cu ochiul liber pe orice stradă din România.

Iar acum, prin noul timbru de mediu, taxa pentru maşinile mai vechi de 10-15-20 de ani a fost micşorată cu până la 90% şi practic, toţi clienţii cu un buget limitat sunt îndemnaţi către această categorie de automobile.  

Aceste maşini pot fi achiziţionate din Vest cu mult sub 1.000 de euro. Mai mult, pot fi cumpărate cu câţiva euro. Poate costa mai mult transportul acestora în România decât maşina în sine. Până acum, taxa pentru acestea era de câteva mii de euro, suficient de mult pentru a convinge o anumită categorie de clienţi să înmatriculeze astfel de „epave pe roţi” în Bulgaria. Câte? Din estimările neoficiale peste 100.000, poate chiar 200.000.

Cu toate că astfel de maşini reprezintă doar mai puţin de 7% din oferta pieţei germane de automobile second-hand, vorbim de 7% din 1,5 milioane, adică nu mai puţin de 100.000 de maşini – doar în Germania. Dacă ne uităm pe mobile.de în Europa sunt peste 160.000 de maşini la vânzare produse înainte de anul 2000, aşadar există un potenţial imens pentru amatorii de rable. Şi desigur, nu toate sunt rable. Spre exemplu, cu 2.500 de euro se poate achiziţiona un foarte frumos Range Rover din 1996, cu motor diesel de 2,5 litri şi 136 CP Euro 2, cuplat la celebrul sistem de tracţiune integrală al constructorului britanic. Mai mult, maşina are tapiţerie din piele în stare bună şi climatizare automată. La aceşti bani de pe piaţa locală cel mai nou automobil ar fi un Logan fabricat în 2004, cu motor pe benzină de 1,4 litri şi 75 CP şi în cel mai bun caz un sistem rudimentar de ventilaţie, sub nicioformă aer condiţionat. Iar cu o taxă de doar 200-300 de euro, acel Range Rover poate fi îndeplinirea visului a multor români. Desigur, poate fi soluţia de mobilitate perfectă pentru cei care locuiesc în mediul rural şi ar folosi maşina doar pe drumuri forestiere sau comunale, dar ce ne facem dacă aceştia vor veni în marile aglomeraţii urbane? Astfel de maşini sunt foarte scumpe când vine vorba de întreţinere. Cât de scumpe? Orice intervenţie presupune cel puţin trei-patru mii de euro, deoarece la aproape 20 de ani vechime încep să cedeze şi cele mai scumpe dintre componente, pornind de la tracţiune, cutie de viteze sau motor. Şi cu cât sunt mai ieftine, cu atât va fi factura mai scumpă. Şi cine are doar 2.500 de euro de achitat pentru o maşină, cu siguranţă abia va mai avea bani de combustibil, şi nu pentru mentenanţă. Astfel, un SUV legendar poate deveni în foarte scurt timp o adevărată fumigenă pe drumurile publice.

Cum poate evita Ministerul Mediului astfel de situaţii? Prin înăsprirea controalelor. Cât mai multe şi pe toate categoriile de drumuri. Avem Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română, Garda de Mediu. Toate cu denumiri foarte frumoase şi cu site-uri pline de speranţă în materie de profesionalism. Dar din păcate doar cu denumiri, nu cu fapte. În Bucureşti extrem de rar putem vedea un astfel de control al stării tehnice. Dar putem vedea camioane, utilitare sau taxiuri care uşor pot fi confundate cu locomotivele pe aburi de la începutul secoului trecut. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi pe drumurile naţionale. Maşini care circulă noaptea fără faruri, doar cu poziţii sau cu faruri care iluminează orice în afara carosabilului. Maşini fără un sistem de frânare în parametri sau direcţie cu probleme sau care lasă în spate coloane de fum negru.

Brent Valmar, vicepreşedintele APIA spune că Ministerul Mediului va înăspri controalele. Dar oare va face acum ce nu a făcut în ultimii 20 de ani? Extrem de puţin probabil. După ce în oraşe vedem cum circulă nestingherite scutere cu motoare în doi timpi care poluează cât un camion, zeci, sute, mii, sute de mii de maşini care nu respectă niciun standard de poluare, dealuri întregi de păduri rase de pe faţa pământului fără ca cineva să răspundă sau oameni care dau foc anvelopelor fie pentru a se încălzi sau pentru a scoate cordul metalic mai repede şi a-l vinde la fier vechi, poluând masiv mediul înconjutător, păduri transformate în gropi de gunoi, oricine poate realiza că de 20 de ani nu putem spune că am avut un Minister al Mediului. Poate doar al bugetarilor băgători de seamă, dar sub nicio formă unul care să poată purta denumirea de „Minister al Mediului”. Şi să nu uităm ultima dovadă de profesionalism a clasei politice - în timp ce ANM-ul anunţa coduri peste coduri de ninsori şi zeci de drumuri naţionale erau blocate de zăpadă, alţii petreceau de zor la o anumită cabană, cel mai probabil salutând codul galben şi pe cel portocaliu, fiind foarte preocupaţi de realitatea crudă din teritoriu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO