Grecia are un produs intern brut per capita de 20.400 de euro,dar datoria publică per capita este de 30.000 de euro.
România are un produs intern brut per capita de patru ori maimic decât al Greciei, adică 5.500 de euro, dar numai 1.700 de eurodatorie publică per capita.
Este uluitor cum o ţară din zona euro, membră a OECD -Organizaţia ţărilor cu economii dezvoltate - din 1981, a ajuns însituaţia de paria al finanţelor mondiale, o sursă de instabilitateglobală şi simbolul unui parcurs economic eronat.
Unde a greşit? Ce a fost deviat în drumul spre dezvoltare alunei ţări care a vrut modernizarea şi într-adevăr s-amodernizat?
Cifrele arată că acumularea datoriei statului într-un ritmnesustenabil, mult mai rapid decât creşterea PIB, a fost un virusletal. Modernizarea a costat prea mult. Investiţiile nu au fostremuneratorii.
Grecia s-a îndatorat cu 200 miliarde euro în ultimii 10 ani,adică a împrumutat câte 20 miliarde de euro în plus pe an. Lavenituri bugetare de 90 miliarde de euro în 2010, cheltuielile aufost de 114 miliarde de euro.
Diferenţa de 24 de miliarde de euro înseamnă datorie înplus.
Lecţia Greciei este că fiecare euro datorie nesustenabilă de aziînseamnă un minus pentru creşterea economică de mâine.
Recent, preşedintele Traian Băsescu a vorbit de o presupusătrădare a Regelui Mihai în 1947, când a abdicat. Istoria va judecaacel moment.
Exemplul Greciei arată însă că trădarea ţării înseamnăîndatorarea fără limită, nesustenabilă. Grecia este un exemplu detrădare a elitelor.
În România există foşti şi actuali miniştri sau secretari destat de la Finanţe care îşi arogă un merit din faptul că România "areuşit" să se împrumute de pe pieţele externe.
Cu 5%, cu 7%, cu 4,7% dobândă. Mai bine decât Grecia, mai binedecât Ungaria, mai bine decât Portugalia. Extraordinar.
De parcă să te împrumuţi a devenit un merit, o performanţă.
În acest timp, funcţionarii ANAF sunt înecaţi în hârtii, de susvin circularele unde trebuie să amplaseze xerox-urile diverselorcompanii ale diverşilor şefi din diverse direcţii chiar în sediileagenţiei.
Totul este politizat 100%, fiecare este omul lui cutare,absolvenţi de facultate de 25 de ani sunt numiţi în consilii deadministraţie ale companiilor naţionale pentru că taţii lor suntpreşedinţi de consilii judeţene. Haitele au luat în stăpânirecompaniile de stat, consiliile de administraţie şi au făcutravagii.
Dar ce exemplu să dai în jos, către administraţie, când cei careclamează competenţa sau competiţia fac orice să-şi aranjeze rudeleşi favoriţii în posturi de stat?
Cine să creadă voinţa de restructurare când cei mai înalţioameni din stat îşi aranjează fiicele în posturi publice deeuroparlamentari, când cumnaţii foştilor sau actualilor şefi departide conduc bănci de stat sau sunt numiţi în consilii desupraveghere? Cine?
Toate acestea se decontează în datorii. Abia aici estetrădarea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
