OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

Un Plan B. Resetarea programului de guvernare - dinspre terapie şoc spre gradualism?

19 oct 2017 Autor: Cristian Socol

În calitate de coautor la Programul de Guvernare iniţial (cel din decembrie 2016) îmi exprim un punct de vedere asupra pachetului de măsuri anunţat pentru anul 2018. Datoria fiecăruia dintre cei 3 care am lucrat la program şi îl cunoaştem "din scoarţă în scoarţă" este să venim cu soluţii alternative de implementare eficientă a măsurilor din program.

Poate fi imaginat un plan B, o variantă gradualistă atît din punctul de vedere al viziunii macroeconomice cât şi al impactului bugetar şi social. Pentru ca demersul să fie pragmatic o să pun într-un tabel cu două coloane - în stânga pachetul propus iniţial/ pachet ce a dat naştere la atâtea dezbateri - să-l numim strategie de tip terapie şoc iar în dreapta propunerea alternativă - să o numim strategie de tip gradual.

Trebuie să înţelegem de la început că un Program de Guvernare - mai ales partea de macro, fiscalitate, buget - trebuie să fie într-o continuă dinamică. Iar această dinamică este neliniară, incertitudinea căpătând mai multă relevanţă în modelarea strategiei macro din România (şi este valabil în toate ţările emergente!) acolo unde coeficienţii de senzitivitate ce exprimă corelaţiile dintre indicatorii macroeconomici sunt greu de estimat consistent având în vedere perioada scurtă de timp în care se pot folosi datele statistice (practic din anul 2000 încoace). Trebuie înţeles de către orice începător în domeniul macroeconomic că un Program de Guvernare este o sumă de intenţii (nu trebuie văzut ca ceva sculptat în piatra precum Legile lui Moise).

În plus, orice cunoscător al Analizei Politicilor Publice ştie că designul de politici macroeconomice presupune o continuă dinamică, o continuă adaptare. Secvenţialitatea trebuie continuu ajustată, măsurile pot fi puse în operă în forme alternative, ipotezele macroeconomice se schimbă de la un an la altul, există fluctuaţii în jurul tendinţei. Inteligenţa constă în a minimiza volatilitatea în jurul tendinţei şi a păstra osatura promisiunilor principale din Programul de Guvernare.  

Aşadar să lucrăm pe principalul pachet ce ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi care nu poate fi aplicat decât integral (reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului, reducerea contributiilor de la 39,25% la 35%, aplicarea Legii Salarizării Unitare şi implementarea TVA split obligatoriu) şi să analizăm alternativa.

 

 

Pachet fiscal bugetar de la 1 ianuarie 2018

Pachet fiscal bugetar alternativ propus pentru implementare de la 1 ianuarie 2018

·        Impozit pe gospodarie /Impozit pe Venitul Global

·        Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru toti

·        Trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului în cea a angajatului

·        Reducerea contributiilor de la 39,25% la 35% Aplicarea Legii Salarizării Unitare

·        Implementarea TVA split obligatoriu pentru toate firmele

·        Cresterea salariului minim la 2000 lei (include transferul contributiilor de la angajator la angajat)

 

! A dispărut de aici una dintre principalele măsuri introduse în Program - Impozit pe venit zero pentru salarii mai mici de 2000 lei.

·        Renunţarea la impozitul pe gospodărie / Impozitul pe Venitul Global până la interconectarea completă a bazelor de date

·        Reducerea impozitului pe venit la 0 pentru salarii mai mici de 2000 lei şi de la 16% la 10% doar pentru salariile cuprinse între 2000 şi 5000 lei (prin creşterea deducerilor de bază la 2000 lei si plafonarea acordării acestor deduceri la salarii de maximum 5000 lei adică un sistem degresiv de aplicare asa cum există în prezent)

·        Sistemul de contributii ramâne aşa cum este acum angajator/angajat

·        Modificarea Legii Salarizării Unitare  - aplicarea măsurilor de creştere a salariilor tuturor bugetarilor cu 5% de la 1 ianuarie 2018 iar pentru medici si profesori cresteri de 20% si respectiv 15% la 1 martie 2018 (plus revizuirea sistemului de sporuri din LSU în interiorul sistemului de educaţie şi sănătate astfel încât veniturile nete să nu scadă)

·        Split TVA aplicat obligatoriu pentru firmele cu cont în Trezorerie şi doar tranzacţiilor pe care aceste firme le fac cu statul; obligatoriu pentru firmele indisciplinate fiscal (cu întârzieri medii cumulate în anul anterior mai mari de 3 luni) şi optional pentru firmele private care să beneficieze de un pachet de facilităţi (rambursarea TVA în 3 zile prezumându-se logic ca o firmă ce optează ptr split TVA nu mai tb verificată, neaplicarea mecanismului pentru facturile emise înainte de 1 ianuarie 2018 dar şi anumite reduceri la plata impozitului pe profit)

·        Măsuri ţintite pentru reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei la TVA prin implementarea sistemului caselor fiscale cu jurnal electronic interconectate cu sistemul ANAF, revizuirea sistemului de rambursări de TVA dupa sistemul Poloniei, modificarea Legii Insolvenţei, creşterea sancţiunilor pentru munca la negru

·        Creşterea salariului minim la 1600 lei (nu include transferul contributiilor de la angajator la angajat)

 

Avantajele şi dezavantajele pachetului propus iniţial se cunosc /s-au tot dezbătut şi nu are rost să le reiau.

Avantajele pachetului alternativ sunt: un pachet gradual in acord cu conditiile economice si societale actuale; respectarea promisiunii de reducere a impozitului pe venit (la zero până la 2000 lei şi de la 16% la 10% pentru salarii cuprinse între 2000 şi 5000 lei) pentru 80% dintre salariaţi dar cu un impact bugetar la jumătate faţă de pachetul propus iniţial - impozit pe gospodărieĂtrecerea contributiilor de la angajator la angajatĂreducerea contributiilor dela 39,25% la 35%; cresterea salariilor nete aferente celor cu venituri reduse şi clasei de mijloc; reducerea inechităţilor de salarii; costuri de administrare şi de implementare ale pachetului alternativ zero; o marjă bugetară mai mare pentru creşterea investiţiilor publice şi absorbţia de fonduri europene; comunicarea politică mult mai facilă a măsurilor cuprinse în programul alternativ.

Nu-mi rămâne decât să sper că aşa cum am reuşit - cu argumente puternice - să conving asupra schimbării modului de aplicare a TVA split obligatoriu doar tintit pentru anumite categorii de firme, aşa cum am stopat aplicarea unor idei precum taxa de solidaritate exclusiv pe veniturile din muncă (un non  sens) sau a impozitului pe gospodărie s.a. aşa voi reuşi să atrag interesul şi pentru posibila aplicare a planului B.

Un plan B care este mult mai fezabil pentru condiţiile macroeconomice actuale ale României, un pachet ce păstrează principala prevedere care putea reduce polarizarea puternică a veniturilor / salariilor şi precaritatea din societatea românească - Zero impozit pe venit pentru salarii mai mici de 2000 lei. Mai ales în condiţiile în care România ocupă primul loc în UE şi la ponderea contractelor de muncă cu remuneraţii sub pragul sărăciei şi excluziunii sociale (in work-at-poverty) - 16% dintre angajaţii cu contract de muncă full time şi 60% dintre angajaţii cu contract de muncă part time rămân săraci în ciuda faptului că merg la muncă.  

Programul de guvernare trebuie să rămână în viziunea social democrată şi nu să alunece către paradigma neoliberală. Ieşirea din statutul de economie low cost - principala viziune propusă românilor în decembrie 2016 nu se poate face decât prin aplicarea de măsuri pentru reducerea poverii fiscale pe veniturile mici - concluzie care de altfel este prezentă în toate rapoartele anuale ale Comisiei Europene - EMU public finances. 

 

 

 
Cuvinte cheie:
europa
, romania
, pierdere
, europene
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide