Opinie Cristian Hostiuc, Director-editorial ZF

Unde sunt banii din creşterea economică? Paradoxul actual al României: în anul în care economia creşte peste aşteptări iar numărul de salariaţi a ajuns la un maxim de un deceniu, Guvernul caută în disperare soluţii care să taxeze mediul privat pentru a face rost de bani la buget

3 sep 2017 Autor: Cristian Hostiuc

Ceva nu se leagă: economia României creşte cu 5,9% pe an, de 4 ori mai mult decât Europa, industria are cel mai bun trimestru din ultimul deceniu, numărul de salariaţi este la un maxim de un deceniu – 4,8 milioane de angajaţi (în criză au scăzut la 4,1), creşterea salariului minim a adus mai multe locuri de muncă - 500.000 - decât a desfiinţat, dar Guvernul caută să facă rost de bani pentru a acoperi bugetul.

Deşi economia merge din plin, şi nu numai pe bază de consum ci şi pe industrie, tensiunile cresc şi ele, în special la nivelul companiilor româneşti: numărul de zile pentru încasarea facturilor a crescut la 105, faţă de 60 de zile în 2008, firmele  mici şi mijlocii au capital de lucru negativ, deci pot intra în insolvenţă oricând, iar toată lumea se bazeză pe furnizori şi mai puţin pe bănci în a-şi continua activitatea, ceea ce înseamnă că dacă cineva nu-şi plăteşte factura, un lanţ întreg cade.

(Iancu Guda, preşedinte AAFBR: Nu văd cum mediul de afaceri actual poate gestiona mai bine o eventuală criză internaţională, comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în 2008)

Deşi numărul de salariaţi a crescut, iar acest lucru s-a văzut şi în încasările impozitului pe salarii şi a CAS, deficitul bugetului de pensii creează foarte mari probleme statului. În aceste condiţii, se dispută naţionalizarea pilonului II, fie şi prin scăderea contribuţiei cuvenită angajaţilor. Respectiv statul vrea să-şi ia o parte din bani înapoi. Nu ştiu ce va zice Călin Popescu Tăriceanu, parte din actuala coaliţie de guvernare cu PSD, având în vedere că pe vremea lui s-a introdus pilonul II.

Deşi economia creşte, statul încearcă să colecteze mai mult din TVA - pe care nu-l colectează acum, prin introducerea splitului de TVA, care v-a lăsa firmele de o supapă  de cash. Companiile aveau un respiro până la plata TVA din cash-ul colectat pentru TVA, lichidităţi care erau folosite în activitatea curentă, în special pentru plata salariilor.

Să vedeţi ce dramă va fi în business atunci când TVA-ul va fi blocat, dar companiile îşi vor recupera banii de la furnizori peste 100 de zile.

Guvernul PSD, în frunte cu premierul Mihai Tudose şi ministrul finanţelor, Ionuţ Mişa, pregăteşte terenul pentru o taxă pe activele bancare. Dacă sunt bănci care nu fac profit şi nu plătesc acest impozit la buget, atunci vor plăti o taxă din activele bancare.

Guvernul Dragnea a majorat salariile în administraţie cu 20%, dând posibilitatea primarilor, viceprimarilor şi şefilor de Consilii Judeţene, deci activul PSD, să-şi pună salarii de 2.000 de euro – 2.500 de euro, într-o economie unde salariul mediu este de 550 de euro. În acelaşi timp, birocraţia din administraţia locală a crescut, emiterea de autorizaţii de tot felul se face în ani, iar la nivel local toată lumea tratează companiile private, mai ales dacă sunt multinaţionale, ca pe nişte vaci de muls.

De altfel, filosofia guvernului PSD este de a lua bani din sectorul privat, prin taxe şi impozite, şi de a da adminsitraţiei de stat şi electoratului propriu.

Dacă acum, când economia se află în cea mai bună situaţie, se pune problema unor noi taxe şi impozite sau majorarea celor actuale pentru a face rost de bani la buget, vă daţi seama ce tensiune va fi în economie atunci când dobânzile vor creşte, când toată lumea nu va mai consuma, când va veni criza şi vor dispărea banii ieftini şi lichiditatea din abundenţă.

Faptul că firmele româneşti se bazează pe livrările de marfă de la furnizori, pe care îi plătesc în luni de zile, arată vulnerabilitatea din spatele cifrelor macro.

În criză şi în ultimii ani, companiile mari au devenit şi mai mari, şi odată ce au câştigat cotă de piaţă au redus şi investiţiile. Singura lor problemă este cum îşi acoperă necesarul de personal, pentru că în rest au de toate, inclusiv bani pentru rambursările de capital şi împrumuturi către centrele de unde provin.

În momentul în care vacanţa se va termina iar Guvernul va fi faţă în faţă cu bugetul şi necesarul de cash şi de finanţare, atunci vom vedea cât din creşterea economică este pe hârtie, şi cât pe cash.

 
Cuvinte cheie:
Cristian Hostiuc
, opinie
, guvern
, buget
, crestere economica
, accize
, tva
, salariati
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide