Guvernul îşi temperează estimările de creştere economică pe termen mediu, anticipând un ritm mediu de avans al PIB-ului de 2,2% până în 2015, faţă de o creştere medie de 3,5% pentru 2013-2015 estimată vara trecută.
Cu cifrele pe masă şi cunoscând acum mult mai bine decât în urmă cu şapte - opt luni situaţia conturilor statului, guvernul îşi temperează optimismul. Cel puţin pe termen mediu creşterea visată de 4-5% a economiei nu va veni, după cum reiese din document.
Analistul economic Aurelian Dochia spune că este explicabilă revizuirea ţintelor în noua strategie pentru că, pe lângă multe altele, venim dintr-o perioadă electorală în care tendinţa de a fixa nişte standarde foarte sus este comună.
"În practică, astfel de ţinte sunt imposibil de atins şi când te confrunţi cu realitatea devii şi tu mai realist. De altfel, în toţi anii trecuţi s-a început cu cifre optimiste care au fost apoi revizuite în jos în mod repetat. Nu numai la noi se întâmplă asta, ci peste tot. Uitaţi-vă la Franţa unde în campania electorală de anul trecut s-au făcut promisiuni mari, iar când administraţia s-a confruntat cu realitatea nu a putut face mai nimic din ce a promis." Dochia consideră că e un lucru prudent să mergi pe aşteptări mai mici şi să obţii apoi rezultate mai bune decât să ai planuri mari şi să fii apoi obligat să faci ajustări care sunt şi greu de explicat, şi greu de armonizat cu diferite proiecte sau grupuri de interese.
Imediat ce guvernul Ponta 1 s-a instalat, Ministerul Finanţelor condus atunci de Florin Georgescu estima, în strategia fiscal-bugetară 2013-2015, un ritm de creştere de 3-4% anual.
Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită, publicată miercuri de Ministerul Finanţelor, nu doar că revizuieşte în scădere avansul economic pe 2012, la doar 0,2% de la 1,7%, dar reduce previziunile şi pentru viitor - creştere de 1,6% în 2013 (pe care de altfel s-a fundamentat şi bugetul pe acest an), de 2,2% în 2014 (de la 3,6%) şi de 2,8% în 2015 (faţă de 3,9%). De asemenea, pe fondul menţinerii turbulenţelor în Europa, anticipările privind evoluţia exporturilor sunt, practic, înjumătăţire - de la 9,5% la 3,3% pentru acest an şi de la 11,2% în 2014 la doar 4,8%.
Consiliul fiscal a arătat că a fost în imposibilitatea de a comenta în timp util parametrii formei actualizate a strategiei fiscal-bugetare 2013-2015, având în vedere momentul în care aceasta a ajuns la instituţie (23 ianuarie, ora 10.30).
În opinia consiliului, bugetul pentru 2013 şi, implicit, proiecţia bugetară pe termen mediu au fost fundamentate pe un scenariu de evoluţie macroeconomică "semnificativ mai nefavorabilă" comparativ cu scenariul luat în calcul la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare 2013-2015 în forma adoptată de Guvern din iunie 2012.
Nici deficitele nu vor scădea atât de rapid pe cât se anticipa în strategia iniţială publicată în vară - deficitul bugerat urmând să se menţină la 1,8% din PIB în 2014 şi 2015, faţă de 2,1% din PIB în acest an - şi nici veniturile nu vor creşte cum se credea atunci.
Consolidarea fiscală va continua, dar nu prin reducerea drastică a cheltuielilor, ci prin creşterea veniturilor ca pondere în PIB. "Reducerea deficitului bugetar nu este un scop în sine, ci un mijloc de stimulare a activităţii economice prin faptul că statul are astfel o nevoie mai redusă de finanţare a deficitului, permiţând băncilor să crească nivelul creditării pentru firmele din sectorul privat", se arată în Strategia pentru perioada 2013-2015.
Veniturile bugetului general consolidat au fost revizuite în jos cu 3 mld. lei anul acesta, cu aproape 7 mld. lei în 2014 şi cu 9 mld. lei în 2015. Relevant este că aşteptările privind încasările din impozitul pe profit au fost reduse cu 1 mld. lei în 2014 şi peste 1 mld. lei în 2015, ceea ce arată că Finanţele nu se aşteaptă la o "explozie" a afacerilor care să-i aducă mai mulţi bani în buget. Documentul vorbeşte doar despre "o uşoară îmbunătăţire a activităţii agenţilor economici", ceea ce va situa încasările din impozitul pe profit la o medie de 1,9% din PIB. Sumele colectate din impozitul pe venit sunt revizuite însă mai puţin, iar Guvernul se bazează aici pe creşterea numărului de salariaţi, pe creşterea câştigului mediu brut şi pe impactul creşterii salariului minim brut care se va realiza în acest an în două etape.
"Strategia ţine cont de condiţiile din clipa asta, cu o Europă care merge în jos în continuare. Sper să fie pesimistă, nu realistă. Este o viziune foarte de stânga, dar se bazează pe creşterea bazei de venituri. Nu înţeleg cum se poate întâmpla. Până acum, autorităţile nu au convins că se poate îmbunătăţi colectarea şi se poate reduce evaziunea fiscală. Creşterea accizelor, a taxelor este un mod de a-ţi fura singur căciula. Dai bani la «asistaţi» pentru ca ei să îi dea ulterior pe preţuri mai mari la energie şi pe produsele care au accize mai mari", a declarat analistul economic Dragoş Cabat.
El a reamintit că este nevoie de reducerea taxelor pentru a avea creştere economică, nu de majorare. "Banii trebuie să vină din altă parte, din îmbunătăţirea productivităţii muncii, din exporturi (...), nu din majorarea taxelor."
Noile date arată că Guvernul nu va avea o misiune uşoară - o creştere economică medie de două procente nu este vizibilă şi nici în măsură să ţină pe val o administraţie care a câştigat alegerile cu un scor uimitor de mare - întâlnit în ultimii 22 de ani. Aşteptările de la acest Guvern au fost şi sunt enorme, dar iată, pentru a reîntregi salariile bugetarilor, aşa cum a promis în campania electorală, acesta a avut nevoie de noi taxe.
Lucrurile însă s-ar putea opri aici pentru că salariile s-au reîntregit, dar speranţa ca viaţa oamenilor să se îmbunătăţească nu poate veni decât dintr-o creştere economică robustă pe care Guvernul nu o mai anticipează acum. În schimb, susţine în strategia revizuită (aşa cum a spus în programul de guvernare) că intenţionează să revină până în orizontul lui 2016 (sfârşitul mandatului Guvernului şi al Parlamentului) la TVA de 19% de la 24% în prezent, să introducă impozitarea progresivă a veniturilor salariale (cu marja superioară de 16%) sau să înjumătăţească taxele parafiscale.
Între promisiunile făcute în campanie şi trecute în strategia fiscal-bugetară Guvernul mai menţionează alinierea la media europeană a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului, precum şi scutirea de impozitare pe o perioadă de cinci ani a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării de capital social a societăţilor care sunt acţionari sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, Guvernul menţine promisiunea de reducere a CAS, cu cinci puncte procentuale pentru angajatori şi reducerea TVA la producătorii de produse agricole, de la 24% la 9%, 15% urmând să rămână la producători pentru dezvoltare.
De un lucru nu mai vorbeşte însă Guvernul în ultima vreme, anume de reducerea drastică a cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile. Când şi-a lansat iniţial programul de guvernare, USL promitea reducerea acestor cheltuieli cu 50% astfel încât din economiile făcute să poată aplica măsura impozitării progresive a salariilor (cu scăderea contribuţiilor), introducerea unor deductibilităţi suplimentare şi revenirea la o TVA mai mică.
În Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 este adus în discuţie acest aspect, dar efectul lor calculat este de 0,3% din PIB, de la 5,9% din PIB în 2013 la 5,6% din PIB în 2015.
Principalele obiective ale Strategiei fiscal-bugetare
1. Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 15,4 mld. a cheltuielilor bugetului general consolidat;
2. Continuarea procesului de consolidare fiscală prin creşterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât creşterea cheltuielilor în urma introducerii unui pachet de măsuri fiscale;
3. Întărirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei în cheltuielile aparatului central şi prin plata arieratelor în sănătate, în infrastructura de transport şi în administraţia locală;
4. Reforma investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi finanţarea cu prioritate, din resurse proprii, în 2013 doar a acelor investiţii care au grad ridicat de execuţie şi care pot fi finalizate până în 2014;
5. Îmbunătăţirea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016;
6. Transparenţă în utilizarea banului public şi bune practici de raportare bugetară;
7. Managementul adecvat al datoriei publice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
