Cazul Aninoasa a ajuns în presa internaţională după ce agenţia de presă Reuters a publicat pe flux un reportaj legat de primul oraş românesc ajuns în insolvenţă. Situaţia oraşului de 4.800 de locuitori de pe Valea Jiului, în judeţul Hunedoara, este arătată de jurnaliştii Reuters drept reprezentativă pentru diferenţa dintre speranţele legate de apartenenţa la Uniunea Europeană şi realităţile economice.
Aninoasa a solicitat intrarea în insolvenţă în iunie anul acesta, dat fiind că datoriile depăşesc bugetul local.
"Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei", a declarat la momentul respectiv viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info.
Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro, iar solicitarea primăriei de intrare în insolvenţă are ca scop eliminarea plăţii unor penalităţi de 1.500 lei pe zi la creditul BCR şi protecţia împotriva debranşării de la apă, energie şi telefonie din cauza datoriilor.
Jurnaliştii Reuters notează în reportaj că aderarea României la Uniunea Europeană a avut la bază calcule conform cărora presiunea de la Bruxelles şi fondurile nerambursabile urmau să ajute ţara să prindă din urmă celelalte state UE, din punt de vedere al dezvoltării şi nivelului de trai. În unele privinţe, calculul a fost corect, dat fiind că randamentul economic al ţării s-a dublat din 2006 până în prezent. Pe de altă parte, însă, una dintre cele mai mari dificultăţi pentru România este faptul că autorităţile nu reuşesc să convingă Bruxelles că fondurile europene disponibile vor fi cheltuite în mod cinstit şi eficient.
În reportajul agenţiei de presă se arată că multe din drumurile oraşului Aninoasa sunt acoperite cu pietriş, unele cartiere nu sunt legate la reţeaua de canalizare sau gaz, iar unele clădiri, vechi de o sută de ani, nu au încălzire centrală şi necesită reparaţii urgente. Oraşul are în prezent doar două proiecte finanţate cu fonduri europene: o schemă de canalitare şi un plan de renovare a centrului cultural, care ar trebui să includă o sală de sport, o bibliotecă şi o sală de şedinţe.
Fostul primar al oraşului, Ilie Botgros, a deţinut funcţia timp de 20 de ani, până a pierdut alegerile de anul trecut. Pe parcursul mandatelor lui Botgros, economia oraşului a fost în scădere continuă, un proces care s-a accelerat în 2006, când guvernul a închis mina care angaja oamenii din oraş. Pe măsură ce taxele locale au scăzut, cu ele a scăzut şi venitul primăriei, care are acum doar 4,2 mil. lei (0,95 mil. euro) pentru salarii, facturi şi proiecte de infrastructură, scrie Reuters.
Oraşul s-ar fi putut cufunda şi mai tare în datorii, dacă autorităţile centrale nu ar fi întărit reglementările legate de finanţele municipale, mai scrie în reportajul agenţiei de presă.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să declare insolvenţa dacă datoriile neplătite depăşesc 120 de zile şi depăşesc 50% din bugtul general. Primarii care nu apelează la instanţă în intervalul prevăzut de lege riscă amenzi sau pedepse cu închisoarea, potrivit documentului.
În momentul în care oraşul e declarat insolvent, judecătorul numeşte un administrator judiciar pentru gestionarea finanţelor locale. Acesta, împreună cu primăria, trasează un plan de redresare a situaţiei economice.
Este probabil ca Aninoasa să nu fie ultimul oraş intrat în insolvenţă, concluzionează jurnaliştii Reuters, invocând un studiu recent al Institutului pentru Politici Publice, conform căruia sute de oraşe din România nu îşi pot acoperi costurile, cu atât mai puţin să investească în proiecte de infrastructură.
La sfârşitul lui 2011, Ziarul Financiar publica informaţii potrivit cărora o tremie dintre comunele din România - adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România - se află în pragul falimentului.
Situaţia e determinată de faptul că autorităţile locale au contractat lucrări de investiţii şi nu mai pot plăti, iar furnizorii, care au datorii la rândul lor, se adresează Justiţiei, blocând conturile autorităţilor locale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
